Adresa: Str. Hermann Oberth nr.1, Tel: 0268 417 007; 0744-846.669; email: office@cabpsi.roProgram: Luni - Vineri 9:00-18:00

PROBLEMATICA STRESULUI LA NIVELUL ORGANIZAŢIILOR

Posted in: Articole, Cercetare Started by

PROBLEMATICA STRESULUI LA NIVELUL ORGANIZAŢIILOR

CONFERINŢA INTERNAŢIONALĂ AFASES 2012 BRAŞOV

WORKSHOP

PROBLEMATICA STRESULUI LA NIVELUL ORGANIZAŢIILOR

 

GHERASIM CĂTĂLIN MARIUS

Psiholog principal

COLEGIUL PSIHOLOGILOR DIN ROMÂNIA

CABINET INDIVIDUAL DE PSIHOLOGIE

CUPRINS

 

  1. INTRODUCERE………………………………………………………………………………………………pg.   3
  2. DELIMITĂRI CONCEPTUALE………………………………………………………………………..pg.   2
  3. VULNERABILITATEA LA STRES…………………………………………………………………..pg.   6
  1. ANEXA Nr. 1 PROFILUL VULNERABILITĂȚII LA STRES

– FACTORII DE STRES……………………………………………………………………………………..pg.  7

  1. ANEXA Nr.2 – STRESUL MANIFEST………………………………………………………………..pg. 9
  2. ANEXA Nr.3 – STRESUL FIZIOLOGIC, EMOȚIONAL, SOCIAL………………………..pg. 10
  3. FIȘA DE RĂSPUNS PTR. PROFILUL VULNERABILITĂȚII………………………………pg. 11
  4. ANEXA Nr.4 – PROFILUL SINTETIC AL VULNERABILITĂȚII………………………..pg. 14
  5. ANEXA Nr.5 – SCALA DE EVALUARE A FACTORILOR DE STRES………………..pg. 15
  6. ANEXA Nr.6 – SCALA DE EVALURE A STRESULUI (CUNGI)……………………….pg. 16

11.ANEXA Nr. 7 – CHESTIONAR DE STRES (HOLMES ȘI RAHE)……………………….pg. 17

12.ANEXA Nr. 8 – TESTUL DE ANXIETATE NR.1 (Magnusson și Endler)………………pg. 19

13.FIȘA DE RĂSPUNS CHESTIONAR DE ANXIETATE FORMA I……………………….pg. 20

14.FIȘA DE RĂSPUNS CHESTIONAR DE ANXIETATE FORMA II………………………pg.21

15.ANEXA Nr.9 – CHESTIONAR DE ANXIETATE NR.2 – TAYLOR (MAS)…………pg. 22

16.FIȘA DE RĂSPUNS MAS………………………………………………………………………………..pg. 23

17.ANEXA Nr.10- SCALA DE DEPRESIE ZUNG………………………………………………….pg. 25

18.ANEXA Nr.11 – CHESTIONARUL KARASEK…………………………………………………pg. 26

  1. MUNCA DVS. ESTE STRESANTĂ?- CHESTIONAR STRES……………………………pg. 32

20.ANEXA Nr. 12- CHESTIONARUL DE STRES SIEGRIST………………………………….pg. 34

21.ANEXA Nr. 13- FACTORII REZISTENȚEI LA STRES………………………………………pg. 37

22.ANEXA Nr. 14. – SIMPTOMELE STRESULUI PSIHIC……………………………………..pg. 38

  1. ANEXA Nr.15 – CHESTIONAR DETERMINARE TIPULUI A………………………….pg. 39
  2. ANEXA Nr.16 – MARKERII STRESULUI PSIHIC……………………………………………pg. 40
  3. ANEXA Nr.17 – MANIFESTĂRI DE COMPORTAMENT…………………………………pg. 41
  4. ANEXA Nr.18 – SURSE DE STRES ÎN MUNCĂ………………………………………………pg.42
  5. ANEXA Nr.19- CHESTIONAR DE EVALUARE SINDROM BURNOUT…………..pg. 43
  6. MODALITĂȚI DE CONTRACARARE A STRESULUI…………………………………….pg. 46
  7. PSIHOTERAPIA ORGANIZAȚIONALĂ…………………………………………………………pg. 48
  8. DACĂ AȘ LUCRA CU MINE………………………………………………………………………….pg. 51
  9. BIBLIOGRAFIE……………………………………………………………………………………………..pg. 55

 

INTRODUCERE

 

 

  • Organizaţiile sunt foarte conştiente de necesitatea unei evaluări periodice a riscului fizic şi potenţialelor pericole de la locul de muncă, căutând să menţină sănătatea şi siguranţa angajaţilor. Acest aspect este stipulat în Legea 319/2006 şi H.G.355/2007 republicată, precum şi în standardele de calitate sau norme, care privesc siguranţa activităţilor de muncă.

 

 

  • Stresul ocupaţional apare ca un fenomen cu o frecvenţă foarte mare atât în literatura de specialitate cât şi în Normele de protecţia muncii, reprezentând un pericol real faţă de binele angajaţilor având un impact negativ asupra performanţelor organizaţiilor.

 

 

  • Obligaţia pentru grija faţă de angajaţi include şi evaluarea factorilor psihologici care contribuie la apariţia şi existenţa stresului la locul de muncă.

 

2.DELIMITĂRI CONCEPTUALE

 

  • CONCEPTUL GENERAL DE STRES

 

Stresul este o forţă care produce o tensiune urmată de o deformare (strain) a obiectului asupra căruia s-a exercitat;

Stresul este rezultatul acţiunii unui agent fizic şi /sau psihologic şi/sau social; agentul numit de Hans Selye stresor.

Stresul este în acelaşi timp stresorul sau agentul stresului, cât şi rezultatul acestei acţiuni în diferite dimensiuni individuale.

 

  • STRESUL este : momentul  “când se produce un dezechilibru marcat între solicitările mediului şi capacităţile de răspuns ale organismului”(Mc.Grath)

 

  • Hans Selye (Selye, H., 1950)  a utilizat acest termen spre a desemna: o acţiune externă de  suprasolicitare exercitată asupra organismului de un evantai larg de agenţi cauzali fizici (traumatisme, arsuri), chimici, biologici (infecţii), psihici, capabili să producă un ansamblu de modificări morfofuncţionale, în special endocrine (hipofizo-supra-renale).
  • STRESUL (Selye, 1957) reprezintă o reacţie a organismului (în mare măsura nespecifică) şi nu trebuie confundată cu agentul cauzal denumit de Selye agent agresor.
  • STRESUL este: “sindromul general de adaptare“ care cuprinde totalitatea mecanismelor nespecifice, capabile să asigure mobilizarea resurselor adaptative ale organismului în faţa agresiunii care-i ameninţă integritatea morfologică sau a constantelor sale morale cu următoarele stadii:

 

  • –    STADIUL DE ALARMĂ: ŞOC ŞI CONTRAŞOC
  • – STADIUL DE REZISTENŢĂ SPECIFICĂ (contraşoc prelungit)
  • –    STADIUL DE EPUIZARE

 

  • Stresul psihic reprezintă “o stare de tensiune, încordare şi disconfort-determinată de agenţi  afectogeni  cu semnificaţie negativă, de frustrare  sau  reprimare  a  unor  stări de  motivaţie (trebuinţe, dorinţe, aspiraţii), de dificultatea  sau  imposibilitatea rezolvării unor probleme” (Golu, 1972).

3.VULNERABILITATEA LA STRES

 

Principalele trăsături de personalitate ce conferă vulnerabilitate la stres pentru personalul din organizaţii, sunt următoarele :

  • tendinţele interpretative pe un fond de susceptibilitate   crescută; rigiditate, încăpăţânare;
  • tendinţe pronunţate egocentriste, de autoconformare;
  • tendinţe obsesive şi fobice, pe un fond psihic anxios;
  • impulsivitate, emotivitate crescută;
  • agresivitate, inclinaţe spre violenţă.    

 

Stresul psihic lasă în urma lui indiferent de “preţul” adaptării în planul somatic  sau  psihic  două  posibile  modificări  ale “stării sistemului” reprezentat de întregul organism :

 

  • creşterea  rezistenţei  faţă  de solicitările ulterioare identice sau similare – cu aceea care l-a generat, în caz că subiectul a dominat, deşi stresat, situaţia   inductoare a stresului psihic (se relizează un veritabil “antrenament” faţă de suprasolicitări psihice în circumstanţe stresante potenţiale similare);
  • apariţia unei adevarate  “vulnerabilităţi faţă de stres”ce  reprezintă o capacitate  a  subiectului  de  a “intra  în  stres”mult mai uşor, la acţiunea aceloraşi  agenţi stresori  care  i-au   produs stres psihic iniţial, în cazul în care acesta  s-a sodat  cu un eşec adaptativ (subiectul nu a reuşit să găsească cel mai potrivit răspuns faţă de situaţie ori consecinţele au fost nocive ).

 

  • Vulnerabilitatea la stres constituie o importantă premiză pentru apariţia nevrozelor, psihozelor reactive şi a bolilor psihosomatice (acestea din urmă necesitând coexistenţa unui teren organic predispozant.

 

  • STRESUL – Sindrom general de adaptare.

 

  • Evaluarea iniţială: Chestionarul nr. 1 (ANEXA 1) pentru determinarea nivelului de stres manifest.
  • Analiza evaluării.

 

 

  • STILUL DE VIAŢĂ  – factor potenţial de stres

 

  • Evaluarea iniţială privind stresul potenţial : Chestionar 2 (Anexa 2 ).
  • Analiza evaluării.

 

  • DIAGNOSTICAREA STRESULUI

 

  • Cunoaşterea nivelului de stres în funcţie de ponderea efectelor sale în plan fizic, psihoemoţional şi social.
  • Identificarea semnelor stresului.

 

  • MODALITĂŢI DE CONTRACARARE – a efectelor stresului

 

  • PSIHOTERAPIA STRESULUI
  • PSIHOTERAPIE ORGANIZAŢIONALĂ

 

4.ANEXA  1 CHESTIONARUL NR.1

 

PROFILUL VULNERABILITĂŢII LA STRES

                       FACTORII  DE   STRES-EVENIMENTE DE VIAŢĂ

 

Citiţi fiecare enunţ si însemnaţi-l dacă se referă la ce  vi s-a întâmplat în ultimul an.

  1. Aţi suferit în ultimul an vreo pierdere importantă:
  2. a) a partenerului de viaţa.
  3. b) a unei rude apropiate.
  4. a unui prieten apropiat.
  5. Relaţiile din familia”dumneavoastră” au fost marcate de situaţii mai importante:
  6. divorţ.
  7. separare de soţ/soţie.
  8. neînţelegeri mai serioase cu soţul/soţia.
  9. neînţelegeri(tulburari)sexuale cu soţul/soţia.
  10. împăcarea cu soţul/soţia.
  11. În familia ”dumneavoastră” s-au produs evenimente mai importante:
  12. căsătorie.
  13. apariţia unui alt membru al familiei (naştere).
  14. părăsirea domiciliului de către copii (căsătorie,armată,vagabondaj).
  15. angajarea în muncă,concedierea sau pensionarea partenerului de cuplu.
  16.   Aţi avut probleme de sănătate (îmbolnăvire,rănire):
  17. dumneavoastră.
  18. un membru al familiei.
  19. În ce  priveşte  evoluţia  “dumneavoastră”  profesională   s-au  înregistrat

               evenimente mai importante:

  1. începerea sau absolvirea unor studii sau cursuri.
  2. modificari în situaţia şcolara, instruire şi educaţie.
  3. succese sau reuşite profesionale deosebite.
  4. modificarea responsabilităţilor de serviciu.
  5. schimbarea stilului sau locului de muncă.
  6. schimbarea orarelor sau condiţiilor de muncă.
  7. retragerea din activitate sau pensionare.
  8. neînţelegeri cu şeful ierarhic.
  9. pierderea serviciului (concediere,somaj).
  10. Situaţia ”dumneavoastră” financiară este influenţată de situaţii  precum:
  11. existenţa unor datorii modeste.
  12. angajarea obligatorie în  viitorul  apropiat  a  unor datorii sau obligaţii

financiare.

  1. existenţa în prezent a unor datorii mari (faţă de stat , faţă de bancă,faţă

de persoană particulară. e.t.c.) care trebuie achitate urgent.

  1. V-aţi confruntat în ultimii ani cu probleme de ordin administrativ sau şi legal:
  2. a) încălcări minore ale legilor, uşoare conflicte cu autorităţile.
  3. b) conflicte cu ordinea de drept datorită încălcărilor legilor.
  4. încălcări majore ale legilor sau abateri care s-au soldat cu întemniţarea.
  5. Semnalaţi alte modificări produse în viaţa dumneavoastră de zi cu zi:
  6. modificarea condiţiilor produse în viaţa , locuinţa sau mediu (natural,de

muncă sau social).

  1. schimbarea locuinţei.
  2. modificarea numărului de persoane în spaţiul locativ personal.
  3. modificarea obiceiurilor, tabieturilor şi hobby-urilor.
  4. modificarea ritmurilor de activitate, viaţă, odihnă.
  5. modificări în practicile şi obiceiurile religioase (orientarea către altă religie ).
  6. modificări în activităţile şi obiceiurile sociale (angrenarea în activităţi sociale

                         vizite între familii).

  1. h) modificarea orarului şi obişnuinţelor legate de somn şi odihnă.
  2. i) modificarea obiceiurilor alimentare.
  3. În ultimul an aţi avut un concediu (vacanţă )care v-a satisfacut?
  4. da (v-aţi odihnit, aţi fost plecat unde v-aţi propus etc.).
  5. nu (aţi stat acasă, aţi muncit, nu v-aţi permis financiar un concediu ).
  6. Obişnuiţi să organizaţi şi să păstraţi obiceiurilor sărbătorilor în familie (religioase, aniversări, revelion, etc.):
  7. Semnalaţi orice   altă   modificare    produsă    în    existenţa

“dumneavoastră”care a avut repercursiuni pozitive sau negative.

 

                                          SCORUL PENTRU STRES

 

5………..PESTE  400 – STRES MAJOR

4………..    300 – 399 – STRES PUTERNIC

3………..    200 – 299 – STRES MODERAT

2………..    150 – 199 – STRES MINOR

1………..    SUB  150 – FĂRĂ  STRES

 

 

  1. ANEXA 2

 

CHESTIONAR NR. 2

    PROFILUL VULNERABILITĂŢII LA STRES – STRESUL MANIFEST

   

COTE :

                       1 – TOTDEAUNA

                       2 – DESEORI

                       3 – CÂTEODATĂ

                       4 – RAREORI

                       5 – NICIODATĂ

 

  1. Iau cel puţin o dată pe zi o masă caldă, echilibrată caloric.
  2. Dorm 7-8 ore pe noapte de cel puţin patru ori pe săptămână.
  3. Dau şi primesc afecţiune în mod regulat.
  4. Am în jurul meu cel puţin o persoană în care am încredere.
  5. Fac exerciţii fizice până la transpiraţie de cel puţin două ori pe săpămână.
  6. Fumez mai puţin de jumătate de pachet de ţigări pe zi.
  7. Consum băuturi alcoolice în mai puţin de 5 zile pe săpămână.
  8. Am o greutate normală în raport cu înălţimea.
  9. Am un venit care îmi asigură necesităţile de bază.
  10. Credinţa religioasă îmi dă putere.
  11. Particip în mod regulat la activităţi sociale-culturale.
  12. Am un cerc de prieteni şi cunoştinţe.
  13. Sunt sănătos (inclusiv văd bine, aud bine, am dinţii sănătoşi).
  14. Sunt în stare să vorbesc deschis despre propriile stări când sunt trist sau supărat.
  15. Discut regulat cu cei din familie despre problemele casnice, treburile casei,bani.
  16. Am unul sau mai mulţi prieteni cărora mă pot confesa în probleme personale.
  17. Mă distrez cel puţin odată pe săptămână.
  18. Sunt în stare să-mi organizez efectiv timpul.
  19. Beau mai puţin de 3 ceşti de cafea, ceai, cola, pe zi.
  20. În timpul zilei am momente în care mă relaxez.

                                   

                                    

                                          PUNCTAJ  ETALON

 

                       20 – 25 = NORMAL, ECHILIBRAT

                       26 – 50 = STRES MINOR

                       51 – 75 = STRES MODERAT

                       76 – 95 = STRES ACCENTUAT

                       96 – 100=STRES MAJOR

  

6.ANEXA  3

              CHESTIONAR NR. 3

 

                           PROFILUL VULNERABILITĂŢII LA STRES

 

STRESUL FIZIOLOGIC, STRESUL PSIHOEMOŢIONAL,  STRESUL SOCIAL

              

COTE :

1 – NICIODATĂ

2 – RAREORI

3 – UNEORI

4 – DE OBICEI

5 – TOTDEAUNA

 

  1. Mâinile îmi sunt reci şi umede.
  2. Simt o tensiune (apăsare) în jurul capului.
  3. Îmi simt gâtul înţepenit şi mă doare când mişc capul.
  4. Simt o durere în partea de jos a spinării.
  5. Simt că nu am suficient aer.
  6. Muşchii pieptului sunt încordaţi.
  7. Mă simt ameţit şi împrăştiat.
  8. Îmi simt maxilarele încleştate şi-sau scrâşnesc din dinţi.
  9. Am crampe şi dureri la somac.
  10. Am de multe ori senzaţia că îmi creşte tensiunea.
  11. Mă supăr pentru orice nimic.
  12. Am dificultăţi să-mi amintesc nume, adrese, etc.
  13. Mă simt deseori trist, deprimat.
  14. Nu-mi amintesc ce-am citit.
  15. Îmi tot spun ce-ar trebui să fac dar nu fac.
  16. Îmi amintesc eşecurile dar uit repede succesele.
  17. Simt că nu mă pot debarasa de obiceiurile rele.
  18. Mă simt obosit şi epuizat.
  19. Mă simt responsabil pentru lucrurile rele care se întâmplă altora.
  20. Mă irită când planurile mele nu se finalizează.
  21. Strig la alţii fără motiv.
  22. Mă simt tulburat când sunt între oameni străini.
  23. Am dificultăţi să spun altora ce doresc.
  24. Mă simt jenat când sunt lăudat de alţii.
  25. Mă simt înstrăinat de familia mea.
  26. Prietenii mei par a avea mai mult succes decât mine.
  27. Nu ştiu niciodată cum să reacţionez faţă de oamenii agresivi.
  28. Mă simt neliniştit în legătură cu modul în care ceilalţi îmi percep reacţiile.
  29. Am dificultăţi în exprimarea difernţelor de opinie faţă de alţii.
  30. Sunt nerăbdător cu ceilalţi oameni.

 

 

Din însumarea notelor la întrebările 1-10 rezultă  NOTA  F  – INDICATORII

FIZIOLOGICI AI STRESULUI.

Din însumarea notelor la întrebările 11-20 rezultă NOTA  P – INDICATORII

PSIHOEMOŢIONALI AI STRESULUI.

Din însumarea notelor la întrebările 21-30 rezultă NOTA  S – INDICATORII

COMPORTAMENTULUI SOCIAL.

 

                                         PUNCTAJ – ETALON 

 

 

                          10 – 12 = NORMAL, ECHILIBRAT

                      13 – 22 = STRES MINOR

                      23 – 37 = STRES MODERAT

                      38 – 47 = STRES ACCENTUAT

                      48 – 50 = STRES MAJ OR   

 

7.FIŞA DE RĂSPUNS PENTRU

PROFILUL VULNERABILITĂŢII LA STRES

 

NUME : ……………………………..                                         VÂRSTA : ………………………..

PRENUME : ………………………..                                         OCUPAŢIA :……………………..

                                               CHESTIONAR NR. 1

Încercuiţi  fiecare literă care vi se potriveşte, dacă se referă la ce vi s-a întâmplat în ultimul an !

                                        1. a. 3. b. 5. d. 7. a. 8. g.
b. c. e. b. h.
c. d. f. c. i.
2. a. e. g. 8. a. 9. a.
b. 4. a. h. b. b.
c. b. i. c. 10. a.
d. 5. a. 6. a. d. b.
e. b. b. e. TOTAL

PUNCTE

 
3. a. c. c. f.

                                                                                 

                            FACTORII  DE STRES /SCALA CUMULATIVĂ A STRESULUI

  1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10.
a. 100 73 50 53 26 17 11 25 5 1
b. 63 65 40 44 20 30 29 20 25 10
c. 37 35 39   28 30 65 15    
d.   39 29   29 38   24    
e.   45 26   36 39   19    
f.         20     19    
g.         45     18    
h.         23     16    
i.         47     15    

 

CHESTIONAR NR.2

Răspundeţi cât mai sincer la întrebările puse, încercuind numai una din cotele prezentate !

       1. 1 Totdeauna 6. 1 Totdeauna 11. 1 Totdeauna 16. 1 Totdeauna
2 Deseori 2 Deseori 2 Deseori 2 Deseori
3 Câteodată 3 Câteodată 3 Câteodată 3 Câteodată
4 Rareori 4 Rareori 4 Rareori 4 Rareori
5 Niciodată 5 Niciodată 5 Niciodată 5 Niciodată
2. 1 Totdeauna 7. 1 Totdeauna 12. 1 Totdeauna 17. 1 Totdeauna
2 Deseori 2 Deseori 2 Deseori 2 Deseori
3 Câteodată 3 Câteodată 3 Câteodată 3 Câteodată
4 Rareori 4 Rareori 4 Rareori 4 Rareori
5 Niciodată 5 Niciodată 5 Niciodată 5 Niciodată
3. 1 Totdeauna 8. 1 Totdeauna 13. 1 Totdeauna 18. 1 Totdeauna
2 Deseori 2 Deseori 2 Deseori 2 Deseori
3 Câteodată 3 Câteodată 3 Câteodată 3 Câteodată
4 Rareori 4 Rareori 4 Rareori 4 Rareori
5 Niciodată 5 Niciodată 5 Niciodată 5 Niciodată
4. 1 Totdeauna 9. 1 Totdeauna 14. 1 Totdeauna 19. 1 Totdeauna
2 Deseori 2 Deseori 2 Deseori 2 Deseori
3 Câteodată 3 Câteodată 3 Câteodată 3 Câteodată
4 Rareori 4 Rareori 4 Rareori 4 Rareori
5 Niciodată 5 Niciodată 5 Niciodată 5 Niciodată
5. 1 Totdeauna 10. 1 Totdeauna 15. 1 Totdeauna 20. 1 Totdeauna
2 Deseori 2 Deseori 2 Deseori 2 Deseori
3 Câteodată 3 Câteodată 3 Câteodată 3 Câteodată
4 Rareori 4 Rareori 4 Rareori 4 Rareori
5 Niciodată 5 Niciodată 5 Niciodată 5 Niciodată

PUNCTAJ  ETALON : ………………

CHESTIONAR  NR. 3

 

Răspundeţi cât mai sincer la întrebările puse, încercuind numai una din cotele prezentate !

 

1. 1

NICIODATĂ

11. 1

NICIODATĂ

21. 1

NICIODATĂ

2 RAREORI 2 RAREORI 2 RAREORI
3 UNEORI 3 UNEORI 3 UNEORI
4 DE OBICEI 4 DE OBICEI 4 DE OBICEI
5 TOTDEAUNA 5 TOTDEAUNA 5 TOTDEAUNA
2. 1

NICIODATĂ

12. 1

NICIODATĂ

22. 1

NICIODATĂ

2 RAREORI 2 RAREORI 2 RAREORI
3 UNEORI 3 UNEORI 3 UNEORI
4 DE OBICEI 4 DE OBICEI 4 DE OBICEI
5 TOTDEAUNA 5 TOTDEAUNA 5 TOTDEAUNA
3. 1

NICIODATĂ

13. 1

NICIODATĂ

23. 1

NICIODATĂ

2 RAREORI 2 RAREORI 2 RAREORI
3 UNEORI 3 UNEORI 3 UNEORI
4 DE OBICEI 4 DE OBICEI 4 DE OBICEI
5 TOTDEAUNA 5 TOTDEAUNA 5 TOTDEAUNA
4. 1

NICIODATĂ

14. 1

NICIODATĂ

24. 1

NICIODATĂ

2 RAREORI 2 RAREORI 2 RAREORI
3 UNEORI 3 UNEORI 3 UNEORI
4 DE OBICEI 4 DE OBICEI 4 DE OBICEI
5 TOTDEAUNA 5 TOTDEAUNA 5 TOTDEAUNA
5. 1

NICIODATĂ

15. 1

NICIODATĂ

25. 1

NICIODATĂ

2 RAREORI 2 RAREORI 2 RAREORI
3 UNEORI 3 UNEORI 3 UNEORI
4 DE OBICEI 4 DE OBICEI 4 DE OBICEI
5 TOTDEAUNA 5 TOTDEAUNA 5 TOTDEAUNA
6. 1

NICIODATĂ

16. 1

NICIODATĂ

26. 1

NICIODATĂ

2 RAREORI 2 RAREORI 2 RAREORI
3 UNEORI 3 UNEORI 3 UNEORI
4 DE OBICEI 4 DE OBICEI 4 DE OBICEI
5 TOTDEAUNA 5 TOTDEAUNA 5 TOTDEAUNA
7. 1

NICIODATĂ

17. 1

NICIODATĂ

27. 1

NICIODATĂ

2 RAREORI 2 RAREORI 2 RAREORI
3 UNEORI 3 UNEORI 3 UNEORI
4 DE OBICEI 4 DE OBICEI 4 DE OBICEI
5 TOTDEAUNA 5 TOTDEAUNA 5 TOTDEAUNA
8. 1

NICIODATĂ

18. 1

NICIODATĂ

28. 1

NICIODATĂ

2 RAREORI 2 RAREORI 2 RAREORI
3 UNEORI 3 UNEORI 3 UNEORI
4 DE OBICEI 4 DE OBICEI 4 DE OBICEI
5 TOTDEAUNA 5 TOTDEAUNA 5 TOTDEAUNA
9. 1

NICIODATĂ

19. 1

NICIODATĂ

29. 1

NICIODATĂ

2 RAREORI 2 RAREORI 2 RAREORI
3 UNEORI 3 UNEORI 3 UNEORI
4 DE OBICEI 4 DE OBICEI 4 DE OBICEI
5 TOTDEAUNA 5 TOTDEAUNA 5 TOTDEAUNA
10. 1

NICIODATĂ

20. 1

NICIODATĂ

30. 1

NICIODATĂ

2 RAREORI 2 RAREORI 2 RAREORI
3 UNEORI 3 UNEORI 3 UNEORI
4 DE OBICEI 4 DE OBICEI 4 DE OBICEI
5 TOTDEAUNA 5 TOTDEAUNA 5 TOTDEAUNA

TOTAL

   

TOTAL

   

TOTAL

   

 

 

NOTA   F: ………..                NOTA  P : ………….            NOTA  S : ……………

8.ANEXA 4.

 

                                PROFILUL SINTETIC

 

    AL VULNERABILITĂŢII LA STRES ŞI AL STRESULUI

 

                                                     MANIFEST

 

 

NUME……………………………………..

PRENUME………………………………..

VÂRSTA………………………………….

STUDII……………………………………

PROFESIUNE…………………………….

 

 

CLASA

PROBA

NOTA 1 2 3 4 5
CHESTIONAR  Nr.1
CHESTIONAR  Nr.2
CHESTIONAR Nr.3 F
P
S

 

                                                9.ANEXA NR. 5

 

 

Ψ SCALA DE EVALUARE A FACTORILOR DE STRES

(după Charly Cungi)

 

 

NUME :…………………………….   PRENUME:……………………………………

FUNCŢIA :…………………………  UNITATEA :………………………………….

DATA :……………………………..   STUDII:……………………………………….

 

 

NR.

CRT.

SITUAŢIA PREZENTATĂ Semnificaţie deloc slab puţin destul mult f.

mult

NOTA 1 2 3 4 5 6
1. M-am confruntat, în cursul vieţii mele, cu situaţii traumatizante (deces, concediere, decepţie amoroasă etc.)?
2. Sunt pe cale de a trăi o situaţie traumatizantă (deces, concediere, decepţie amoroasă etc.)?
3. Suport o suprasarcină profesională frecventă sau permanentă?

Şi/sau sunt dominat de sentimentul urgenţei şi/ sau există o ambianţă puternic competitivă la locul meu de muncă?

4. Serviciul meu nu-mi convine, nu corespunde dorinţelor mele sau este o sursă de insatisfacţie, îmi dă senzaţia că pierd timpul? Mai mult, mă deprimă?
5. Am griji familiale importante (de cuplu, părinţi, etc.)? Familia mea este mai degrabă o povară decât o binecuvântare ?
6. Am datorii, câştig prea puţin în raport cu modul meu de viaţă, îmi fac probleme din această cauză ?
7. Am multe activităţi extraprofesionale şi ele sunt surse de oboseală sau de tensiune (asociaţii, sport, etc.) ?
8. Sufăr de vreo boală ? Care este gravitatea sau importanţa blocajului cauzat ?
TOTAL COLOANĂ
TOTAL GENERAL
OBS. Marcaţi o cruciuliţă în căsuţa corespunzătoare cazului dumneavoastră.

 

10.ANEXA NR. 6

 

Ψ  SCALA  DE  EVALUARE  A  STRESULUI

(după Charly Cungi)

 

 

NUME :…………………………….   PRENUME:…………………………………..

FUNCŢIA :…………………………   FIRMA :………………………………………

DATA :……………………………..   STUDII:……………………………………….

 

NR.

CRT.

SITUAŢIA PREZENTATĂ Semnificaţie deloc slab puţin destul mult f.

mult

NOTA 1 2 3 4 5 6
1. Sunt emotiv, sensibil la remarcile sau criticile cuiva ?
2. Sunt coleric sau devin rapid iritabil ?
3. Sunt perfecţionist, am tendinţa de a nu fi mulţumit de ce am făcut eu sau alţii ?
4. Inima îmi bate repede, transpir abundent, tremur, am spasme musculare, de exemplu la faţă sau la pleoape?
5. Mă simt tensionat la nivelul muşchilor, am o senzaţie de crispare la nivelul maxilarelor, al feţei, al corpului în general ?
6. Am probleme cu somnul ?
7. Sunt anxios, îmi fac adesea griji ?
8. Am manifestări fizice ca tulburări digestive, dureri, migrene, alergii, eczeme ?
9. Sunt obosit ?
10. Am probleme de sănătate mai grave – ulcer, boli de piele, colesterol ridicat, hipertensiune arterială, tulburări cardiovasculare ?
11. Fumez sau beau pentru a mă stimula sau pentru a mă calma ? Folosesc alte produse sau medicamente în acest scop ?
TOTAL COLOANĂ
TOTAL GENERAL
OBS. Marcaţi o cruciuliţă în căsuţa corespunzătoare cazului dumneavoastră.

 

 

  1.  11. ANEXA  7

 

CHESTIONAR DE STRES (HOLMES CIT.DE THROP)

(bazat pe scala Holmes şi Rahe)

 

Vi s-a întâmplat, pe parcursul ultimului an, unul din următoarele evenimente enumerate mai jos? Dacă da, încercuiţi  punctajul  corespunzător şi adunaţi-l la  scorul dumneavoastră. Categoria de “altele “vă stă la dispoziţie ca să înscrieţi orice stresor personal şi care nu este indicat în listă.

Nr.crt. EVENIMENTE PUNCTAJ
1. Decesul unuia dintre soţi 100
2. Pierderea credinţei religioase 100
3. Divorţ 75
4. Separarea soţilor 65
5. Închisoare 65
6. Pierderea  reputaţiei 60
7. Moartea unui membru aprapiat al familiei(în afară de soţ) 60
8. Pierderea încrederii de sine 60
9. Vătămarea fizică sau boală 50
10. Reîmpăcarea soţilor 50
11. Pensionare 50
12. Schimbarea sănătăţii unui  membru al familiei 45
13. Graviditate 40
14. Dificultăţi sexuale 40
15. Creşterea numărului membrilor familiei 40
16. Modificări în afaceri sau la serviciu 40
17. Schimbarea reşedinţei 40
18. Schimbare în starea financiară 35
19. Moartea unui prieten apropiat 35
20. Schimbarea profesiei 35
21. Exacerbarea tensiunilor conjugale 35
22. Pierderea unor împrumuturi sau garanţii 30
23. Preluarea unei răspunderi financiare majore 30
24. Schimbare în responsabilităţile de serviciu 30
25. Fiul sau fiica păraseşte căminul 30
26. Conflicte cu rudele 30
27. Realizări personale iesite din comun 30
28. Schimbare în condiţiile de viaţă 25
29. Probleme cu şeful 25
30. Schimbare în activităţile de biserică 20
31 Schimbarea orelor de serviciu sau a condiţiilor de lucru 20
32. Schimbări în programul şi condiţiile de somn 15
33. Schimbări în activităţile sociale 15
34. Concediu 15
35. Crăciun, Anul Nou 15
36. Mici conflicte cu legea 15
37. Altele
SCOR  FINAL

 

 

CRITERII GENERALE DE EVALUARE A REZULTATELOR

 

 

0     –  150                       FĂRĂ PROBLEME SEMNIFICATIVE

 

151  –  200                       UŞOARĂ CRIZĂ DE VIAŢĂ

 

201  –  300                       CRIZĂ MEDIE DE VIAŢĂ

 

301  –  şi peste                 CRIZĂ MAJORĂ DE VIAŢĂ

 

 

 

                                                12.ANEXA NR. 8

TESTUL DE ANXIETATE Nr.1

          Adaptare după D.Magnusson şi N.S.Endler – Personality at the crossroades

 

Conţinut şi instrucţiuni : Proba se prezintă sub forma unui chestionar compus din Forma I şi Forma II, fiecare formă cuprinzând 20 de enunţuri.

În Forma I, cele 20 de enunţuri descriu fie prezenţa unei stări de anxietate trecătoare, posibil determinată de evenimente psihotraumatizante şi manifestată prin stări de nelinişte, teamă, îngrijorare, încordare, tensiune, neîncredere în forţele proprii, fie prezenţa unei stări de echilibru neuropsihic manifestat prin stare de bine, calm, încredere în forţele proprii, tonus afectiv pozitiv.

Forma II, prin enunţurile sale, conturează prezenţa sau absenţa anxietăţii ca trăsătură, însuşire stabilă a personalităţii. Cele 20 de enunţuri exprimă, de asemenea, descrieri ale unor stări sufleteşti.

Cotarea şi interpretarea : Forma I. Pentru alegerile dumneavoastră marcate cu semnul X se acordă un număr de puncte, de la 1 la 4. În Fişa de răspuns , pentru fiecare dintre cele 20 de enunţuri ale Formei I, se indică numărul de puncte ce se acordă fiecărei variante.

Enunţurile 3, 4, 6, 7, 9, 12, 13, 14, 17, 18 sunt simptomatice pentru existenţa unei stări de anxietate, cu atât mai marcante cu cât suma punctelor acumulate este mai aproape de 40. Pentru o bună evaluare a stării de anxietate, este necesar să se analizeze calitativ răspunsurile la enunţurile 3, 9, 12, 13, 18.

Enunţurile 1, 2, 5, 8, 10, 11, 15, 16, 19, 20 conturează prezenţa unei stări de echilibru neuropsihic, subiectul examinat prezentând tonus afectiv pozitiv, încredere în forţele proprii, stare de calm şi linişte interioară, la un scor apropiat de 10. În revers, un scor apropiat de 40 reflectă carenţe în stabilitatea psihoafectivă. Se vor analiza calitativ răspunsurile mai ales la enunţurile 1, 8, 10, 11, 15, 20.

La Forma I, valoarea maximă de anxietate este dată de scorul 80 (20 enunţuri x4). Valoarea scăzută de anxietate este situată în zona imediat superioară scorului de 20. Se apreciază că scorurile ce depăşesc valoarea de 40 indică faptul că persoana investigată prezintă o stare anxioasă.

Forma II. Marcajele într-una dintre cele patru căsuţe (A B C D ) conferă acordarea unui anumit număr de puncte.

Enunţurile 2, 3, 5, 8, 9, 11, 12, 14, 15, 17, 18, 20 conturează anxietatea ca trăsătură relativ stabilă a personalităţii, generatoare a unui anumit comportament de evitare. Se vor analiza calitativ, în special, răspunsurile 3, 5, 9, 12, 14, 15.

            Enunţurile 1, 4, 6, 7, 10, 13, 16, 19 sunt semnificative pentru starea de echilibru neuropsihic, absenţa anxietăţii ca trăsătură de personalitate. Se vor analiza calitativ în special răspunsurile la enunţurile 1, 6, 13, 16, 19.

Asemănător Formei I, valoarea maximă de anxietate-trăsătură este dată de scorul 80 (20×4). Scorurile mici ce se apropie de valoarea 20 exprimă niveluri scăzute de anxietate.

Global, nivelul de anxietate relevat de cele două forme ale testului este apreciat prin scorurile obţinute. Scorul total, maxim este de 160 de puncte (80+80). El reflectă o anxietate manifestă, puternică. Scorul de 40 sau valorile apropiate de acesta exprimă stabilitate psihică, absenţa anxietăţii. Scorurile ce depăţesc 80 indică intrarea în zona stării de anxietate. Aceasta va fi cu atât mai accentuată cu cât se apropie de scorul de 160.

                              

                              13.FIŞA DE  RĂSPUNS  PENTRU

CHESTIONARUL  DE  ANXIETATE – FORMA  I

 

 

Citiţi cu atenţie fiecare descriere în parte din Forma I şi, în măsura în care aceasta corespunde cu felul în care vă simţiţi acum, în acest moment (în Fişa de răspunsuri, Forma I), marcaţi semnul X în căsuţa lui A,B,C sau D.

Semnificaţiile lui A,B,C,D sunt următoarele :

A – deloc  ; B – puţin; C – destul; D – foarte mult.

Nu există răspunsuri bune sau rele.

Nu pierdeţi prea mult timp cu vreo descriere şi daţi acel răspuns care pare să înfăţişeze cel mai bine felul în care vă simţiţi în prezent.

Timpul pentru completarea chestionarului este nelimitat, dar încercaţi să lucraţi în ritm susţinut.

 

Nr.crt. ENUNŢUL A B C D
1. Mă simt calm 4 3 2 1
2. Mă simt liniştit 4 3 2 1
3. Sunt încordat 1 2 3 4
4. Îmi pare rău de ceva 1 2 3 4
5. Sunt în apele mele 4 3 2 1
6. Sunt trist 1 2 3 4
7. Mă îngrijorează nişte neplăceri posibile 1 2 3 4
8. Mă simt odihnit 4 3 2 1
9. Mă simt neliniştit 1 2 3 4
10. Mă simt bine 4 3 2 1
11. Am încredere în puterile mele 4 3 2 1
12. Mă simt nervos 1 2 3 4
13. Sunt speriat 1 2 3 4
14. Mă simt enervat 1 2 3 4
15. Sunt relaxat 4 3 2 1
16. Mă simt mulţumit 4 3 2 1
17. Sunt îngrijorat 1 2 3 4
18. Mă simt agitat şi zăpăcit 1 2 3 4
19. Mă simt vesel 4 3 2 1
20. Sunt bine-dispus 4 3 2 1
Total
TOTAL GENERAL

 

NUME…………………………………………….                         VÂRSTA…………………………..

PRENUME………………………………………                         OCUPAŢIA……………………….

SEXUL……………………………………………                         STUDII……………………………..

 

 

TIPUL DE ANXIETATE……………………………….

                                 14.FIŞA DE  RĂSPUNS  PENTRU

CHESTIONARUL  DE  ANXIETATE – FORMA  II

                                 

Citiţi cu atenţie fiecare descriere în parte din Forma II şi, în măsura în care aceasta corespunde cu felul în care vă simţiţi în general, marcaţi semnul X într-una dintre căsuţele A, B, C, D ale Fişei de răspunsuri, Forma II.

Semnificaţiile lui A,B,C,D sunt următoarele :

A – aproape niciodată;B – câteodată; C – adeseori; D – aproape totdeauna

Alegeţi acel răspuns care pare să înfăţişeze cel mai bine felul în care vă simţiţi în general. Nu există răspunsuri bune sau rele.

Timpul pentru completarea chestionarului este nelimitat, dar încercaţi să lucraţi în ritm susţinut.

Nr.crt. ENUNŢUL A B C D
1. Sunt bine –dispus 4 3 2 1
2. Obosesc repede 1 2 3 4
3. Îmi vine să plâng 1 2 3 4
4. Aş dori să fiu la fel de fericit cum par să fie alţii 1 2 3 4
5. De multe ori îmi scapă unele lucruri pentru că nu mă pot decide destul de repede 1 2 3 4
6. Mă simt odihnit 4 3 2 1
7. Sunt calm, concentrat şi lucid 4 3 2 1
8. Simt că se adună greutăţile şi nu le mai pot face faţă 1 2 3 4
9. Mă frământă prea mult anumite lucruri care în realitate nu au importanţă 1 2 3 4
10. Sunt fericit 4 3 2 1
11. Sunt încântat să iau lucrurile prea în serios 1 2 3 4
12. Îmi lipseşte încrederea în puterile mele 1 2 3 4
13. Mă simt liniştit 4 3 2 1
14. Încerc să evit un moment critic sau o dificultate 1 2 3 4
15. Mă simt abătut 1 2 3 4
16. Sunt mulţumit 4 3 2 1
17. Îmi trece prin minte câte un gând lipsit de importanţă şi mă sâcâie 1 2 3 4
18. Aşa de mult pun dezamăgirile la suflet, că nu mai pot scăpa de ele 1 2 3 4
19. Sunt un om echilibrat 4 3 2 1
20. Când mă gândesc la necazurile mele prezente devin nervos şi prost – dispus 1 2 3 4
Total
TOTAL GENERAL

 

NUME…………………………………………….                         VÂRSTA…………………………..

PRENUME………………………………………                         OCUPAŢIA……………………….

SEXUL……………………………………………                         STUDII……………………………..

 

TIPUL DE ANXIETATE……………………………….

15.ANEXA NR. 9

CHESTIONARUL DE ANXIETATE NR. 2    

                MANIFEST ANXIETY SCALE – ( MAS )  de J.A. TAYLOR

          Conţinut şi instrucţiuni : Chestionarul este o adaptare după Scala de anxietate manifestă întocmită de J.A.Taylor („A Personality Scale of Manifest Anxiety”, J. Abnorm Soc. Pschol, 48). MAS (Manifest Anxiety Scale) îţi propune să discrimineze şi să evalueze simţămintele de insecuritate, de lipsă de încredere în forţele proprii, stările de nelinişte, în genere, stările evitante în relaţie cu anumite simptome fiziologice şi psihosomatice.

Chestionarul cuprinde un număr de 90 de enunţuri pe care subiectul este chemat sţ le clasifice în două categorii : Adevărat-Fals. Citiţi fiecare enunţ în parte şi, după modul cum se potriveşte cu starea dumneavoastră actuală, marcaţi semnul „X” în coloanele corespunzătoare lui „Adevărat” = A sau „Fals” = F.

Nu există limită de timp în parcurgerea şi soluţionarea testului. Răspundeţi la toate enunţurile cu deplină sinceritate.

Cotare şi interpretare: Se acordă câte un punct pentru fiecare răspuns marcat cu semnul „X” care corespunde următorului tabel :

Nr.

Crt.

Răspuns Nr.

Crt.

Răspuns Nr.

Crt.

Răspuns Nr.

Crt.

Răspuns Nr.

Crt.

Răspuns
1. A 21. A 41. F 61. F 81. A
2. A 22. A 42. F 62. F 82. A
3. A 23. A 43. F 63. F 83. F
4. A 24. A 44. A 64. F 84. F
5. A 25. A 45. A 65. A 85. F
6. A 26. F 46. A 66. A 86. A
7. A 27. F 47. A 67. A 87. A
8. A 28. A 48. A 68. A 88. A
9. A 29. A 49. A 69. A 89. F
10. A 30. A 50. A 70. A 90. F
11. A 31. A 51. A 71. A    
12. F 32. F 52. F 72. F    
13. F 33. F 53. F 73. F    
14. F 34. F 54. F 74. F    
15. A 35. A 55. A 75. A    
16. A 36. A 56. A 76. A    
17. A 37. A 57. A 77. A    
18. A 38. A 58. F 78. A    
19. A 39. A 59. F 79. A    
20. A 40. A 60. F 80. A    

Încercuiţi semnele X care corespund numerelor menţionate în tabel. Totalizaţi numărul de puncte obţinut. Numărul maxim de puncte care poate fi obţinut este de 90.

    Etalon întocmit pe baza investigării a 200 de subiecţi, între 20 şi 45 ani , de ambele sexe.

Număr de puncte Semnificaţii
0-9 Lipsa oricărei forme sau manifestări de anxietate.
10-25 Unele stări anxioase, reactive, de mică însemnătate şi intensitate, efemere, rapid estompate de şuvoiul cotidian al faptelor de viaţă.
26-50 Prezenţa unopr stări anxioase în conduita individuală.
51-90 Stări de anxietate care pot ridica semne de întrebare, puternic asociate cu manifestări fiziologice sau  psihosomatice.

 

16.FIŞE DE RĂSPUNS PENTRU CHESTIONARUL DE ANXIETATE NR. 2

                        MANIFEST ANXIETY SCALE – ( MAS )  de J.A. TAYLOR

NR.

CRT.

ENUNŢURI OPŢIUNE
Adevărat Fals
1. Mă îngrijorează o mulţime de lucruri    
2. Am dificultăţi în concentrare    
3. M-am simţit deprimat    
4. M-am simţit descurajat    
5. M-am blamat pentru diverse lucruri, întâmplări    
6. M-am simţit tensionat , „ de o sensibilitate excesivă”    
7. M-am simţit stingherit, stânjenit    
8. Nu mă simt atras de nici un fel de activitate    
9 Nimic nu-mi face plăcere    
10. M-am simţit ameţit, aerian, cu capul golit    
11. Mi-au tremurat mâinile    
12. M-am simţit cu adevărat plin de viaţă    
13. Am simţit că sunt plin de energie    
14. Am fost amuzat de ce se întâmplî în jur    
15. M-am simţit nemulţumit de lucruri (treburi)    
16. M-am simţit confuz, năucit    
17. M-am simţit trist    
18. M-am simţit in inferior altora    
19. Muşchii mei sunt tensionaţi sau dureroşi    
20. Am stări de greaţă    
21. M-am simţit retras în mine, închis în mine    
22. Am simţit că am lăsat-o mai moale    
23. Am tremurat de frică    
24.  Am dificultăţi la înghiţire    
25. Când mi-e cald, când mi-e rece    
26. M-am simţit cu adevărat mulţumit, satisfăcut    
27. Sunt capabil să râd cu uşurinţă    
28. M-am simţit iritat    
29. Am dificultăţi în luarea deciziilor    
30. Obosesc cu uşurinţă    
31. M-am simţit disperat, fără speranţe    
32. Sunt pesimist în ceea ce priveşte viitorul    
33. M-am simţit nervos    
34.  M-am simţit speriat    
35.  Am făcut un efort extraordinar să încep un lucru    
36. Gura mi-e uscată    
37. M-am simţit ca şi când mă înec, nu am aer    
38. M-am simţit sleit, istovit    
39. Am avut dureri în coşul pieptului    
40. Am avut frecvent senzaţie de urinat    
41. M-am simţit bine cu mine cu mine însumi    
42. Am avut  multe lucruri interesante de făcut    
43. M-am simţit sigur pe mine    
44. Aţtept cu nerăbdare să se deruleze evenimentele    
45. M-am simţit fără astâmpăr, agitat, neliniştit    
46. Am simţit că ar putea să se întâmple ceva îngrozitor    
47. Mi-am pierdut pofta de mâncare    
48. Mă simt dezamăgit de mine însumi    
49. Îmi venea să plâng    
50. Sunt capabil să mă relaxez    
51. Am deranjamente la stomac    
52. M-am simţit plictisit    
53. M-am gîndit la moarte , la suicid    
54. Am dificultăţi la respiraţie (respiraţii scurte, întretăiate)    
55. Am mîinile reci, sau asudate, umede    
NR.

CRT.

ENUNŢURI OPŢIUNE
Adevărat Fals
56. Mi-e frică să nu mor curând    
57. Tresar cu uşurinţă aproape din orice    
58. Am avut şi am multe la care să mă gândesc    
59. M-am simţit vesel, bine dispus    
60. M-am simţit optimist    
61. Am acţionat, m-am pus pe treabă repede şi cu uşurinţă    
62. M-am simţit plin de speranţă în ceea ce priveşte viitorul    
63. M-am simţit cu adevărat guraliv, vorbăreţ    
64. Am dificultăţi în a acorda atenţie celor ce se întâmplă în jurul meu    
65. Am adormit foarte bine    
66. M-am simţit ca şi cum aş fi avut un eşec, ca un ratat    
67. M-am simţit obosit, apatic    
68. Am avut diaree    
69. Nimic nu mi s-a părut interesant sau amuzant    
70. Am tremurături, contracturi ale muşchilor    
71. Mi-a fost frică că îmi voi pierde controlul    
72. Am simţit că am realizat multe    
73. Am fost mândru de mine    
74. M-am simţit sociabil, ca şi când aş fi în compania altora    
75. Am simţit că nu am nevoie să dorm prea mult    
76. Am dificultăţi în a-mi aminti despre lucruri    
77. Am dificultăţi în a dormi bine (a dormi în cursul nopţii fără să mă trezesc)    
78. M-am simţit ca fiind fără valoare    
79. Am simţit un „nod”  în  gât    
80. M-am simţit ca fiind singur    
81. Am bătăi puternice sau rapide ale inimii    
82. M-am simţit ca şi când voi înnebuni    
83. M-am simţit plin de succes    
84. Ideile îmi vin foarte uşor    
85. M-am simţit foarte vioi    
86. Am dificultăţi în a adormi    
87. M-am simţit „într-un moment critic” agitat    
88. Am simţit amorţeli sau furnicături    
89. M-am simţit cu capul foarte limpede    
90. Aş putea face orice aş avea nevoie    
TOTAL    

 

NUME…………………………………………….                         VÂRSTA…………………………..

PRENUME………………………………………                         OCUPAŢIA……………………….

SEXUL……………………………………………                         STUDII……………………………..

 

TIPUL DE ANXIETATE……………………………….

 

 

17.ANEXA NR. 10

SELF RATING SCALE FOR DEPRESSION – ZUNG

Citiţi cu atenţie întrebările, după care încercuiţi valoarea răspunsului din tabel.

RAR sau NICIODATĂ= 4; UNEORI = 3; ADESEA = 2; TOTDEAUNA =1

La rubrica TOTAL treceţi valorile alese , iar la rubrica TOTAL GENERAL faceţi suma alegerilor dumneavoastră.

Răspundeţi cât mai corect, căutând să arătaţi starea reală a dumneavoastră.

Nr.

crt.

ÎNTREBAREA RAR SAU NICIODATĂ UNEORI ADESEA TOT-

DEAUNA

TOTAL
1. Mă simt abătut şi trist. 4 3 2 1
2. Mă simt mai bine dimineaţa. 4 3 2 1
3. Plâng sau îmi vine să plâng fără motiv. 4 3 2 1
4. Dorm rău noaptea. 4 3 2 1
5. Am poftă de mâncare ca şi mai înainte. 4 3 2 1
6. Îmi place să fiu într-o societate agreabilă, să întâlnesc oameni interesanţi şi să vorbesc cu ei. 4 3 2 1
7. Am slăbit. 4 3 2 1
8. Sunt constipat. 4 3 2 1
9. Inima îmi bate mai repede. 4 3 2 1
10. Mă simt obosit fără motiv. 4 3 2 1
11. Mă simt la fel de dispus / vioi, vesel / ca şi înainte. 4 3 2 1
12. Lucrurile obişnuite le fac la fel de uşor ca şi în trecut. 4 3 2 1
13. Sunt agitat şi nu pot rămâne / sta / linştit 4 3 2 1
14. Privesc viitorul cu încredere. 4 3 2 1
15. Sunt mai iritat în prezent. 4 3 2 1
16. Nu încerc nici o greutate în a lua o hotărâre. 4 3 2 1
17. Am sentimentul de a fi util. 4 3 2 1
18. Viaţa mea este suficient de plină. 4 3 2 1
19. Am sentimentul că ar fi mai bine să fiu mort. 4 3 2 1
20. Totdeauna mi-a plăcut să fac lucruri pe care le fac şi în prezent. 4 3 2 1
TOTAL GENERAL

 

NUME…………………………………………….                          VÂRSTA…………………………..

PRENUME………………………………………                         OCUPAŢIA……………………….

SEXUL……………………………………………                          STUDII……………………………..

                                      

                                        TIPUL DE DEPRESIE………………………………   

SELF RATING SCALE FOR DEPRESSION – ZUNG

 

Scala se dă pacientului să fie completată şi nu se admite nici o sugestie sau imfluenţă din partea examinatorului.

 

Calculul indicelui de depresie = (nota totală x 100) : 80

 

Indice de depresie :

 

  • mai mic de 50 – nu este depresie
  • între 50 – 60 – depresie uşoară
  • între 60 -70 – depresie medie
  • peste 70 – depresie gravă

 

 

  1.                                         18. ANEXA nr.11

CHESTIONARUL KARASEK

 

AXA – CERINŢE PSIHOLOGICE

 

Cantitate – rapiditate

 

I 10  Munca mea mă solicită să lucrez repede

I 12  Mi se cere să efectuez  activităţi în exces

I 13  Am timp suficient să- mi execut corect activitatea

 

Complexitate – intensitate

 

I 14  Primesc ordine contradictorii de la alte persoane

I 11  Munca mea îmi cere să lucrez intens

I 15. Munca mea îmi cere să lucrez  lungi perioade concentrat

 

Întreruperi, previzibilitate

 

I 16 Munca mea este adesea întreruptă înainte de a fi terminată, necesitând reveniri ulterioare

I 17 Munca mea este foarte aglomerată

I 18 Aşteptarea muncii altor colegi sau a altor departamente îmi încetineşte adesea propria muncă

 Scorul cerinţei psihologice  este dat de formula : I 10  + I 11 + I 12 +  5 – I 13 + I 14 + I 15 +  I 16 + I 17 + I 18

 

AXA LATITUDINE DECIZIONALA , REGRUPEAZĂ TREI SUB – AXE

 

Latitudinea sau limitele de manevră

 

I 4 Munca mea îmi permite să iau adesea decizii de unul singur

I 6 În activitatea mea am foarte puţină libertate de a decide cum să-mi desfăşor munca

I 8 Am posibilitatea de a influenţa desfăşurarea muncii mele

 

Utilizarea competenţelor

 

I 2 In activitatea mea efectuez sarcini repetitive

I 5 Munca mea solicită un nivel înalt de competenţă

I 7 In activitatea mea efectuez sarcini variate

 

Dezvoltarea competenţelor

 

I 1 În munca mea trebuie să  învăt lucruri noi

I 3 Munca mea îmi cere să fiu creativ

I 9 Am posibilitatea să-mi dezvolt competenţele profesionale

 

Scorul la latitudine decizională este dat de formula: 4 x I 4 + 4 x ( 5- I 6 ) + 4 x I 8 + 2 x ( 5 – I 2 )+ 2 x I 2 + 2 x I 5 + 2 x I 7 + 2 x I 1 + 2 x I 3 + 2 x I 9

 

Axa  „susţinere socială”reflectă susţinerea profesională sau emoţională  provenind din partea  superiorilor sau a colegilor

 

Susţinerea profesională

 

– a superiorilor

 

I 22 Seful meu poate  cu uşurinţă să-i determine pe subordonaţi să colaboreze

I 21 Seful mea mă ajută să-mi termin cu bine munca

 

  – a colegilor

 

I 23 Colegii cu care lucrez sunt oameni competenţi

I 26 Colegii mei mă ajută să-mi termin treaba cu bine

 

Susţinerea  emoţională

 

– a superiorilor

 

I 20 Şeful mea ascultă cu atenţie ce-i spun

I19 Seful mea este interesat  ca subordonaţii să fie mulţumiţi

 

– a colegilor

 

I 25 Colegii cu care lucrez sunt prietenoşi

I 24 Colegii cu care lucrez sunt interesaţi de mine

 

Scorul la susţinere socială este dat de formula : I 19  + I 20 + I 21 + I 22 + I 23 +  I 24 + I 25 + I 26

 

 

„Munca încordată” şi „munca permanent încordată”

 

Munca încordată sau tensiunea în muncă  este dată de combinaţia  slabă latitudine / cerinţe mari. In practică , dacă scorul la cerinţe psihologice este superior lui 20 şi scorul la libertate decizională inferioară lui 71 salariatul este în cadranul  „încordat” şi deci considerat în situaţia de „ job strain”

Munca permanent încordată este dată de combinaţia  unei situaţii de jot strain şi o slabă susţinere socială, inferioară lui 24.

 

CHESTIONARUL KASAREK

 

1

 nu este adevărat niciodată

2

 de cele mai multe ori nu este adevărat

 

3

de cele mai multe ori nu este adevărat

 

4

este întotdeauna adevărat

 

 

 

1 În munca mea trebuie să  învăt lucruri noi

 

1 2 3 4

 

2 În activitatea mea efectuez sarcini repetitive

1 2 3 4

 

 

3 Munca mea îmi cere să fiu creativ

1 2 3 4

 

 

4 Munca mea îmi permite să iau adesea decizii de unul singur

1 2 3 4

 

 

5 Munca mea solicită un nivel înalt de competenţă

1 2 3 4

 

 

6 În activitatea mea am foarte puţină libertate de a decide cum să-mi desfăşor munca

1 2 3 4

 

 

7 In activitatea mea efectuez sarcini variate

1 2 3 4

 

 

8 Am posibilitatea de a influenţa desfăşurarea muncii mele

1 2 3 4

 

 

9 Am posibilitatea să-mi dezvolt competenţele profesionale

1 2 3 4

 

 

10  Munca mea mă solicită să lucrez repede

1 2 3 4

 

 

11  Munca mea îmi cere să lucrez intens

1 2 3 4

 

 

  1. Mi se cere să efectuez activităţi în exces

 

1 2 3 4

 

 

13  Am timp suficient să- mi execut corect activitatea

1 2 3 4

 

 

14  Primesc ordine contradictorii de la alte persoane

1 2 3 4

 

 

  1. Munca mea îmi cere să lucrez lungi perioade concentrat
1 2 3 4

 

 

16 Munca mea este adesea întreruptă înainte de a fi terminată, necesitând reveniri ulterioare

1 2 3 4

 

 

17 Munca mea este foarte aglomerată

1 2 3 4

 

 

18 Aşteptarea muncii altor colegi sau a altor departamente îmi încetineşte adesea propria muncă

1 2 3 4

 

 

19 Seful meu este interesat  ca subordonaţii să fie mulţumiţi

1 2 3 4

 

 

20 Şeful meu ascultă cu atenţie ce-i spun

1 2 3 4

 

 

21 Seful meu mă ajută să-mi termin cu bine munca

1 2 3 4

 

 

22 Seful meu poate  cu uşurinţă să-i determine pe subordonaţi să colaboreze

1 2 3 4

 

 

23 Colegii cu care lucrez sunt oameni competenţi

1 2 3 4

 

 

24 Colegii cu care lucrez sunt interesaţi de mine

1 2 3 4

 

 

25 Colegii cu care lucrez sunt prietenoşi

1 2 3 4

 

 

26 Colegii mei mă ajută să-mi termin treaba cu bine

1 2 3 4

 

 

19.MUNCA DVS. ESTE STRESANTA ?

 

Mereu adevărat De multe ori

adevărat

De multe ori

fals

Mereu fals

 

P 1  Zilele sunt prea scurte pentru tot ce munca mea cere să fac 3

 

2 1 0
C 2  Nu pot prevedea tot ce voi lucra într-un an 3 2 1 0
E 3  Mediul meu de muncă este agreabil 0 1 2 3
R 4  În jurul meu sunt destui oameni cu caractere urâte cu care e greu de trăit 3 2 1 0
E 5 Activitatea mea solicită eforturi fizice sau sarcini penibile 3 2 1 0
V 6 În meseria pe care o fac, pot fi foarte uşor victima unei agresiuni 3 2 1 0
F 7 Pentru tot ce fac prin munca mea nu sunt plătit corespunzător 3 2 1 0
P 8  În munca mea trebuie să fac adesea lucruri noi 3 2 1 0
C 9  Postul în care lucrez riscă restructurări sau mutări  iminente 3 2 1 0
F 10 În munca mea primesc mai multe critici decât felicitări 3 2 1 0
C 11 Am dificultăţi în a introduce tehnologie nouă ân munca mea (informatizare, internet etc.) 3 2 1 0
R 12 În munca mea contactele cu oamenii sunt prileze de satisfacţie 0 1 2 3
P 13 În munca mea producerea unei erori poate avea consecinţe grave 3 2 1 0
E 14 Pierd mult timp cu deplasarea (pentru a ajunge la muncă  sau pentru a-mi desfăşura munca) 3 2 1 0
V 15 Faţă de alte persoane, eu încep să simt  frică şi teamă pentru securitatea mea 3 2 1 0
F 16 Cred că intreprinderea mea nu se îngrijeşte de cariera mea 3 2 1 0
R 17 Sunt adesea în contact cu persoane nepoliticoase, chiar dezagreabile 3 2 1 0
C 18 Munca pe care o desfăşor necesită o adaptare permanentă la noutăţi 3 2 1 0
V 19 În exercitarea muncii mele am primit deja lovituri şi  am fost rănit 3 2 1 0
P 20 MI-au fost fixate sarcini de muncă pe care le consider greu de atins 3 2 1 0
V 21 Am de-aface în munca mea cu o persoană ( sau mai multe) care simt plăcere de a mă face să sufăr 3 2 1 0
E 22 Lucrez într-o atmosferă zgomotoasă şi agitată 3 2 1 0
F 23 Intreprinderea în care muncesc oferă numeroase avantaje 0 1 2 3
R 24 Am de-aface cu o atmosferă proastă în munca mea 3 2 1 0

 

 

Munca Dvs. este plină de stresori ?

Faceţi totalul tuturor notelor adordate

Total cuprins între 0 şi 10 – munca nu pare a fi stresantă

Total cuprins între 11 şi 20 – muncă în care sunt unii factori de stres

Total cuprins între 21 şi 30 – muncă în care sunt numeroşi factori de stres

Total cuprins între 31 şi 40 – muncă foarte stresantă

Total  superior  lui 40 – muncă extrem de stresantă

 

Care sunt cei mai importanţi stresori

Scorul P ( adunaţi notele la cele patru întrebări P ( 1,8,13,20) – stresori legaţi de presiunile exercitate asupra subiectului

Scorul C ( adunaţi notelela cele  patru întrebări C ( 2,9,11,18) – stresori legaţi de schimbările cu care se confruntă subiectul

Scorul F ( adunaţi notelela cele  patru întrebări F ( 7,10,16,23) – stresori legaţi de frustrările pe care le suportă subiectul

Scorul R ( adunaţi notelela cele  patru întrebări R ( 4,12,17,24) – stresori legaţi de relaţiile pe care le are  subiectul

Scorul V ( adunaţi notelela cele  patru întrebări V ( 6,15,19,21) – stresori legaţi de violenţele la care este victimă  subiectul

Scorul E ( adunaţi notelela cele  patru întrebări E ( 3,5,14,22) – stresori legaţi de mediul de muncă al subiectului

 

20.ANEXA NR.12

CHESTIONAR SIEGRIST

 

 

Întrebările următoare se referă la munca Dvs.

Indicaţi dacă sunteţi de acord ( acceptaţi ) sau nu sunteţi de acord (nu acceptaţi) situaţiile prezentate, marcând căsuţa corespunzătoare. Dacă aţi marcat căsuţa din faţa săgeţii → atunci indicaţi în ce măsură sunteţi în general perturbat de  situaţia prezentată, încercuind cifrele care corespund cel mai bine răspunsului Dvs. ( 1 – nu sunt deloc perturbat, 2 – sunt puţin perturbat, 3 – sunt perturbat, 4 – sunt foarte perturbat )

Vă mulţumesc şi vă rog să răspundeţi la toate întrebările

 

S1 Sunt constant  presat de timp din cauza dificultăţii muncii nu sunt de acord  □   →

sunt de acord       □

1 2 3 4
S2 Sunt frecvent întrerupt şi deranjat în munca mea nu sunt de acord  □   →

sunt de acord       □

1 2 3 4
S3 Munca mea implică multă responsabilitate nu sunt de acord  □   →

sunt de acord       □

1 2 3 4
S4 Sunt adesea obligat să fac ore suplimentare nu sunt de acord  □   →

sunt de acord       □

1 2 3 4
S5 Munca mea  solicită eforturi fizice nu sunt de acord  □   →

sunt de acord       □

1 2 3 4
S6 In cursul ultimilor ani munca mea a devenit mai exigentă nu sunt de acord  □   →

sunt de acord       □

1 2 3 4
S7 Sunt respectat aşa cum merit de superiorii mei nu sunt de acord  □   →

sunt de acord       □

1 2 3 4
S8 Sunt respectat aşa cum merit de colegii mei nu sunt de acord  □   →

sunt de acord       □

1 2 3 4
S9 In munca mea sunt susţinut suficient în situaţii dificile nu sunt de acord  □   →

sunt de acord       □

1 2 3 4
S10 Sunt tratat incorect în munca mea nu sunt de acord  □   →

sunt de acord       □

1 2 3 4
S11 Sunt pe cale (mă aştept)să trăiesc o perioadă nedorită în munca mea nu sunt de acord  □   →

sunt de acord       □

1 2 3 4
S12 Perspectivele mele de promovare sunt slabe nu sunt de acord  □   →

sunt de acord       □

1 2 3 4
S13 Siguranţa serviciului meu este ameninţată nu sunt de acord  □   →

sunt de acord       □

1 2 3 4
S14 Poziţia mea profesională actuală corespunde bine pregătirii mele nu sunt de acord  □   →

sunt de acord       □

1 2 3 4
S15 Analizând eforturile depuse mă bucur de respectul şi stima pe care o merit în munca mea nu sunt de acord  □   →

sunt de acord       □

1 2 3 4
S16 Analizând eforturile depuse, perspectivele mele de promovare sunt satisfăcătoare nu sunt de acord  □   →

sunt de acord       □

1 2 3 4
S17 Analizând eforturile depuse, salariul meu este statisfăcător nu sunt de acord  □   →

sunt de acord       □

1 2 3 4

 

În continuare indicaţi în ce măsură sunteţi de acord cu fiecare frază, incercuind cifra care corespunde cel mai bine răspunsului Dvs. (1 – nu sunt deloc de acord, 2 – nu sunt de acord, 3 – de acord, 4 – total de acord )

S 18 De cele mai multe ori pun criticile la suflet 1 2 3 4
S 19 De cele mai multe ori ambiţia mă motivează 1 2 3 4
S 20 Cea mai mică întrerupere a muncii mă agasează mult 1 2 3 4
S 21 Cînd un lucru trebuie bine făcut, cred că trebuie să-l fac chiar eu 1 2 3 4
S 22 Imi place să dovedesc că ceilalţi nu au dreptate 1 2 3 4
S 23 A fi imtotdeauna mai bun sau mai rapid decât alţii este un fel de joc pentru mine 1 2 3 4
S 24 Mă pot enerva cu adevărat când cineva mă împiedică să fac ceea ce eu consider că trebuie făcut 1 2 3 4
S 25 Ceilalţi mă fac că mă enervez mult mai des decât doresc 1 2 3 4
S 26 In muncă sunt frecvent pus în situaţia de a fi presat de timp 1 2 3 4
S 27 Incep să mă gândesc la problemele de serviciu de când mă scol dimineaţa 1 2 3 4
S 28 Sunt iritat de faptul că nu ajung să  îndeplinesc mai bine o sarcină 1 2 3 4
S 29 Nu las pe nimeni să-mi facă treaba 1 2 3 4
S 30 Mă simt decepţionat dacă munca mea nu este apreciată la justa sa valoare 1 2 3 4
S 31 Dacă o persoană nu înţelege suficient de repede mă pot enerva 1 2 3 4
S 32 Când mă întorc acasă încep să mă destind şi să uit repede de tot ce priveşte munca mea 1 2 3 4
S 33 Apropiaţii mei îmi spun că mă sacrific prea mult pentru munca mea 1 2 3 4
S 34 Nu am sentimentul de reuşită decât atunci când îmi fac treaba mai bine decât aş fi crezut că o pot face 1 2 3 4
S 35 Oamenii au încredere în capacitatea mea de a rezolva sarcinile dificile 1 2 3 4
S 36 Imi mobilizez toată energia mea pentru a avea întotdeauna controlul situaţiei 1 2 3 4
S 37 Pentru mine, familia şi viaţa mea privată , trec mereu înaintea muncii mele 1 2 3 4
S 38 Turbez dacă un coleg pune în discuţie competenţele mele 1 2 3 4
S 39 Nu sunt deranjat dacă ceva mă întrerute din treburile cotidiene 1 2 3 4
S 40 Mereu vreau să fac mai multe treburi decît pot 1 2 3 4
S 41 Munca mă preocupă încă şi când merg la culcare 1 2 3 4
S 42 Cel mai mic compliment  face să-mi crescă motivaţia 1 2 3 4
S 43 Nu mă simt deloc iritat dacă cineva face mai multe decât mine 1 2 3 4
S 44 Din când în când îmi place când cineva mă abate de  la munca mea 1 2 3 4
S 45 In gând sunt deja gata să-mi îndeplines următoarea sarcină 1 2 3 4
S 46 Când îmi amintesc că trebuiea să fac unele lucru în acea zi îmi este greu să adorm seara 1 2 3 4

 

Cotarea răspunsurilor

 

Primul codaj al răspunsurilor :

            Răspunsul „de acord” sau „nu sunt de acord” ( după sensul întrebării ) fără comentarii → 1

            Răspunsul „nu sunt deloc perturbat”         → 1                                                                             Răspunsul „sunt puţin perturbat” – 2

            Răspunsul „sunt perturbat” – 3

            Răspunsul „sunt foarte perturbat” – 4

 

Al doilea codaj :

            Calculul recomandat face apel la un recodaj al itemilor, răspunsurile „sunt perturbat” şi „sunt foarte perturbat”sunt recodate „2”, celelalte răspunsuri fiind recodate „1”

 

Exemplu : întrebarea S1 „sunt constant  presat de timp din cauza dificultăţii muncii”

––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

Răspunsul la întrebare                                 Codaj 1                       Codaj 2

 

––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

 

Nu sunt de acord                                                             1                              1

De acord, nu sunt deloc perturbat                     1                              1

De cord, sunt puţin perturbat                                        2                              1

De acord, sunt perturbat                                                3                              2

De acord, sunt foarte perturbat                             4                              2

 

                        Calculul scorului după recodaj

 

                        Efort extrinsec : S1 + S2 +S3 + S4 + S 5 + S 6

                        Recompense : S7 + S 8 + S 9 +  ……. S 17

 

                        Cu cât scorurile sunt mai ridicate, cu atât eforturile sunt mai ridicate şi recompensele mai scăzute

 

                        Calculul raportului eforturi / recompense ( după inversarea scorului recompenselor ) :

                                    11                    Eforturi extrinseci

                        R  =  ––      x      ––––––––––-

                                    6                      Recompense

Un raport superior lui 1 indică un dezechilibru între efeorturile extrinseci şi recompense

 

21.ANEXA NR. 13

 

 

 

Ψ FACTORII DE DIMINUARE ŞI DE SPORIRE

A REZISTENŢEI LA STRES

 

NUME :…………………………….   PRENUME:……………………………………

FUNCŢIA :…………………………  ORGANIZAŢIA:…………………………….

DATA :……………………………..   STUDII:……………………………………….

 

FACTORII DE DIMINUARE  A REZISTENŢEI LA STRES FACTORII DE SPORIRE A

REZISTENŢEI LA STRES

PUNCTAJ PUNCTAJ
Nr.

crt.

FACTORI Limită personal Nr.

crt.

FACTORI Limită personal
1. Ereditate nefavorabilă -10 1. Ereditate favorabilă +10
2. Insomnia -20 2. Simţul umorului +20
3. Dieta greşită -30 3. Dieta corectă +30
4. Obezitatea -40 4. Stresul alternativ +40
5. Scopuri nerealiste -50 5. Scopuri tangibile +50
6. Abuzuri de stimulente şi substanţe sedative -60 6. Cunoaşterea factorilor de stres +60
7. Fumatul -70 7. Somn odihnitor, relaxare eficientă +70
8. Situaţia materială deficitară -80 8. Situaţia materială bună +80
9. Munca nesatisfăcătoare -90 9. Munca satisfăcătoare +90
10. Instabilitate în familie -100 10. Armonie  în familie +100
SCOR PARŢIAL (A) -550 SCOR PARŢIAL (B) +550
SCOR  FINAL  A+B =……….

 

22.ANEXA NR. 14

 

 

SIMPTOMELE STRESULUI PSIHIC

 

 

Nrcrt Tipul de

simptom

DESCRIEREA SIMPTOMELOR
1. SIMPTOME FIZICE -durerile de cap; -clipitul nervos; -contractarea nărilor; -durerile faciale sau de
maxilare;  -gură  sau  gât  uscat ; – dificultăţi în înghiţire; – inflamaţiile limbii;
-dureri de gât;-ameţeala;-dificultăţi de vorbire,proasta  articulare  a cuvintelor
cuvintelor sau bâlbâiala; -durerile de spate;  -durerile musculare; -slăbiciunea;
-constipaţia -indigestia; -starea de greaţă şi/sau de voma; – durerile  de stomac
-diareea ;-câştigul  sau  pierderea  în  greutate; -pierderea  poftei  de mâncare
sau  pofta excesivă  de  mâncare; -mâncărimile, urticariile  sau  alte probleme
ale  pielii; – durerile  de  piept; – arsurile  la  stomac; – palpitaţiile; – urinatul
frecvent; -mâinile / picioarele  reci; -transpiraţie  excesivă; -insomnia; -starea
de  somnolenţă ;-iritabilitatea; -trecerea rapidă de la o stare de spirit la alta ;
– stările depresive;- nepotrivire sexuală; – tensiune ridicată; -oboseala cronică;
– încheieturi  umflate; – alergiile exagerate; -răcelile şi  stări gripale frecvente;
-tremuratul şi / sau  ticurile  nervoase;- predispoziţia  la  accidente;
-menstruaţia excesivă sau durerile menstruale; -respiraţia rapidă sau dificilă.
2. SIMPTOME

EMOŢIONA-LE

-concentrare slabă;-nelinişte sau hiperexcitabilitate;-iritare din cauze minore;
-coşmarurile; – comportamentul  impulsiv; – sentimentele  de  neajutorare;
-agresivitate neobişnuită;-pierderea memoriei sau a capacităţii de lucru sau de
  frustrare; -autoizolarea ; – comportamentul  nevrotic ; – gândirea incoerentă ;
-furia; -incapacitatea de a lua decizii; -stările de nelinişte; – panica; – reprizele
 repetate de plâns ;- gândul  la sinucidere; -senzaţia de  pierdere a controlului ;
-lipsa interesului sexual; -perioadele de confuzie.
3. SIMPTOME

COMPORTA-

MENTALE

-scrâşnitul dinţilor; – încruntarea sprâncenelor; – râsul nervos pe un ton înalt;
-bătutul din picior sau din deget; – roaderea unghiilor; – smulgerea  părului,
 răsucirea acestuia pe degete; – fumatul excesiv; – excesul de medicamente
 prescrise ; -consumul  excesiv  de  alcool ; – mâncatul  nervos ; – regimul
alimentar neselictiv;-mersul în lungul şi-n latul camerei;-meditaţia prelungită;
-pierderea  interesului  faţă  de  propria  înfăţişare; – schimbarea  bruscă  a
 obiceiurilor sociale; -încetineala cronică.

 

  1. ANEXA NR.15

CHESTIONAR PENTRU DETECTAREA TIPULUI “A”

 

Citiţi fiecare frază cu atenţie, apoi încercuiţi numărul corespunzător categoriei comportamentale care vi se potriveşte cel mai bine (1: niciodată, 2: rareori, 3:câteodată, 4:de obicei, 5:întotdeauna). După ce terminaţi, adunaţi cifrele încercuite.

 

Nr.

Crt.

AFIRMAŢIA Nici

odată

rareori Câte

odată

De obicei Întot

deauna

1. Mă enervez sau mă supăr de câte ori trebuie să stau la coadă mai  mult de 15 minute. 1 2 3 4 5
2. Pot rezolva mai multe probleme în acelaşi timp. 1 2 3 4 5
3. Îmi este greu să-mi fac timp să mă relaxez sau să uit de toate în timpul zilei. 1 2 3 4 5
4. Mă enervez sau mă supăr atunci când cineva vorbeşte prea rar. 1 2 3 4 5
5. Îmi dau osteneala să câştig în întreceri sportive sau la jocuri. 1 2 3 4 5
6. Când pierd în întreceri sportive sau la jocuri mă supăr pe mine sau

pe ceilalţi.

1 2 3 4 5
7. Îmi este greu să fac lucruri deosebite pentru mine. 1 2 3 4 5
8. Lucrez mai bine atunci când sunt stresat sau când mi se fixează termene. 1 2 3 4 5
9. Mă surprind uitându-mă la ceas ori de câte ori pierd vremea sau nu sunt activ. 1 2 3 4 5
10. Îmi iau de lucru acasă, de la serviciu . 1 2 3 4 5
11. Mă simt plin de forţe proaspete şi satisfăcut după ce am trecut printr-o situaţie stresantă. 1 2 3 4 5
12. Mi se pare că trebuie să preiau responsabilităţile unui grup de oameni, pentru a pune lucrurile în mişcare. 1 2 3 4 5
13. Mă surprind mâncând repede, pentru a mă întoarce la lucru. 1 2 3 4 5
14. Acţionez rapid fie că am, fie că nu am timp. 1 2 3 4 5
15. Îi întrerup pe oameni în timp ce vorbesc,dacă nu sunt de acord cu ei 1 2 3 4 5
16. Sunt inflexibil şi rigid când este vorba de schimbări acasă sau la serviciu. 1 2 3 4 5
17. Devin agitat şi simt nevoia să mă mişc ori de câte ori încerc să mă relaxez. 1 2 3 4 5
18. Mă surprind mâncând mai repede decât oamenii din jurul meu. 1 2 3 4 5
19. La serviciu, trebuie să fac mai multe lucruri în acelaşi timp pentru a mă simţi productiv. 1 2 3 4 5
20. Îmi iau concedii  mai scurte decât aş avea dreptul. 1 2 3 4 5
21. Uneori, sunt foarte cusurgiu şi acord atenţie amănuntelor minore. 1 2 3 4 5
22. Mă supără oamenii care muncesc mai mult decât mine. 1 2 3 4 5
23. Cred că ziua are prea multe ore. 1 2 3 4 5
24. Îmi petrec mare parte din timp gândindu-mă la munca mea. 1 2 3 4 5
25. Mă plictisesc foarte uşor. 1 2 3 4 5
26. Sunt activ în weeckend-uri : fie muncesc, fie fac planuri. 1 2 3 4 5
27. Mă cert cu oamenii care au păreri diferite de ale mele. 1 2 3 4 5
28. Îmi este greu să mă descurc ori de câte ori apar probleme. 1 2 3 4 5
29. Întrerup discursul cuiva, pentru a grabi lucrurile. 1 2 3 4 5
30. Iau în serios tot ceea ce fac 1 2 3 4 5
                                        TIP A :  100 – 150 p.

COMPORTAMENTTIP AB:   76 – 99  p.

TIP B :     30 – 75 p.

TOTAL………………………

 

24.ANEXA NR. 16

 

MARKERII STRESULUI PSIHIC

 

  1. DATE DE OBSERVAŢIE CLINICĂ

 

  1. MIMICA – crispată

– anxioasă

– depresivă

  1. TENSIUNEA MUSCULARĂ – hipertonie (“încordare”)

– hipo/atonie (“leşin”)

  1. COMPORTAMENT
  2. activ – euforie (logoree) pasiv   – “blocaj”(groaza)

– excitaţie – furie                        –  vertij, ameţeli

– agitaţie motorie       c. paradoxal = a + b

  1. CONSTANTE CARDIO – RESPIRATORII
  2. frecvenţa respiraţiei (hiperventilaţie, apnee)
  3. puls – tahicardie T A   – creşteri

– bradicardie                            – colaps

– extrasistole

 

  1. CONSTANTE UMORALE IN STRESUL PSIHIC

 

  1. HORMONII DE STRES – catecolaminele

– cortizolul

– alţi hormoni (GH,ATH,PL)

                                              – opioidele

  1. GLICEMIA
  2. ACIZI GRAŞI LIBERI, COLESTEROL

 

  1. INDICATORI PSIHOFIZIOOGICI IN  STRESUL PSIHIC

 

  1. ECG – segmentul ST

– tulburări de ritm

  1. GALVANOMETRIE CUTANATA
  2. PLETISMOGRAFIE
  3. TIMPI DE REACŢIE

 

25.ANEXA NR. 17

 

 

MANIFESTĂRI DISFUNCŢIONALE DE COMPORTAMENT

 DETERMINATE DE INFLUENŢA FACTORILOR STRESANŢI

 

Nr

crt

MANIFESTĂRI OBSERVABILE MANIFESTĂRI NEOBSERVABILE

dar declarate sau contestate

1. -Încetinirea sau oprirea activităţii -Slăbiciune generală
2. -Tremurul întregului corp sau a unor părţi a lui -Tensiune arterială crescută
3. -Tremurul vocii -Puls mărit
4. -Contracţii musculare însoţite de imposibilitatea executării unor mişcări -Afecţiuni digestive : crampe intestinale, deranjamente stomacale, diareee, ulcer, greaţă
5. -Transpiraţie -Afecţiuni respiratorii – senzaţie de axfixiere
6. -Piloerecţie -Forme delirante acute, concretizate în idei obsesive, delirante, maniacale.
7. -Dilatare pupilară -sentimentul profund de culpabilitate
8. -Vomă -forme isterice, tremurăturile, crize isterice propriu zise
9. -Afecţiuni sexuale ţinând de ritm şi de dinamică : ptr. bărbaţi inhibare la erecţie şi facilitare la ejaculare. -cefalee
10 -Afecţiuni nervoase: anxietate, excese emoţionale, euforie, râs, plâns. -artrită
11 -Deficienţe de concentrare: scăderea vigilenţei,dezorganizarea gândirii, nehotărâre. -reumatism
12 -Mobilizarea pentru luptă sau fugă, chiar în spatele frontului, dezertare. -sensibilitate la acţiuni
13 -Insomnie -reacţii hiperemotive imediate – furie, agresivitate, panică.
14 -Îmbătrânire prematură (albire) -reacţii nevrotice sau psihice de durată
15 -Forme depresive – autodistrucţia (automutilare, sinucidere) -nevroza de război se poate transforma în alte   sindromuri.
16 -Forme caracteriale- indiferenţă, dezinteres, iritabilitate, placiditate. -sindrom de repetiţie – bolnavul trăieşte obsedant scena traumatizantă.

                   

                                                26.ANEXA NR. 18

 

        SURSE DE STRES ÎN MUNCĂ

 

FACTORI INTRINSECI MUNCII :

 

  • exces sau lipsa de muncă
  • presiuni în timpul executării;
  • necesitatea de a lua multe decizii;
  • călătorii lungi, oboseală fizică;
  • munca de noapte, condiţii proaste de muncă.

 

FACTORI CARE DEPIND DE :

 

  • informaţii inadecvate privind munca de realizat;
  • responsabilitatea asupra altor persoane;
  • lipsa de participare la decizii.

 

                FACTORI LEGAŢI DE RELAŢIILE INTERPERSONALE:

 

  • cu superiorii: sprijin puţin, încredere scăzută;
  • cu subordonaţii: neconcordanţă între puterea formală

şi puterea reală;

  • cu colegii: rivalitate, “singuratatea conduceriii”;

 

FACTORI LEGAŢI DE DESFĂŞURAREA MUNCII :

 

  • insecuritate în postul de lucru;
  • promovare insuficientă;
  • a fi conştient că ai atins limita capacităţii;

 

FACTORI LEGAŢI DE STRUCTURA ŞI CLIMATUL MUNCII:

 

  • a te simţi străin de organizaţie;
  • lipsa de participare la decizii;
  • control extern şi lipsa de autonomie.

 

FACTORI  FĂRĂ LEGĂTURĂ CU MUNCA

 

  • probleme familiale, economice, personale etc.

 

 

  1. ANEXA NR.19

Chestionar de evaluare a sindromului burnout

(epuizării profesionale)

 

  1. Motivaţia conceperii instrumentului

 

Frecvenţa fenomenului burnout în organizaţiile moderne, cât şi consecinţele foarte severe atât pentru individ (tulburări ale sănătăţii fizice şi psihice), cât şi pentru organizaţie (scăderea productivităţii, absenteismul, fluctuaţia mare, accidentele) justifică atenţia acordată acestui fenomen în ultimii ani atât la nivel ştiinţific, cât şi al simţului comun.

Considerat a fi o importantă problemă socială şi individuală (Maslach,1993), acest fenomen necesită, pe lângă abordarea teoretică, şi cercetări practice în vederea prevenirii sau reducerii frecvenţei şi intensităţii acestui sindrom.

 

  1. Repere teoretice

 

Definiţie: Burnout – o stare de tensiune (strain) extremă şi specifică, ce apare datorită stresului ocupaţional de durată, cu manifestări negative în plan psihologic, psihofiziologic şi comportamental (Greenberg, 1998).

 

Până în prezent au fost elaborate numeroase modele explicative pentru fenomenul de burnout. Burke şi Richardsen (1993) le-au clasificat în 3 modele distincte.

Prima definiţie, oferită de Freudenberger şi Richelson (1980) prezintă acest fenomen în termeni de oboseală cronică, depresie, frustrare. Acest model unidimensional încorporează elemente ce ţin doar de extenuarea emoţională, confundând termenul de burnout cu cel de depresie şi oboseală cronică.

Cercetătorii olandezi, Burke şi Richardsen (1993) propun un model bidimensional pentru explicarea fenomenului de burnout, acesta având următoarele componente: extenuare emoţională şi depersonalizare.

Unul dintre cele mai cunoscute modele este cel elaborat de Maslach şi Jackson (1981). Conform acestei abordări sindromul burnout este explicat prin următoarele dimensiuni:

Extenuarea emoţională – irosire a energiei emoţionale şi perceperea inadecvării emoţiilor proprii cu situaţia creată. Este dimensiunea de bază, ce se manifestă printr-un tonus emoţional scăzut, indiferenţă sau suprasaturare emoţională.

Depersonalizarea – se referă la dereglarea relaţiilor cu ceilalţi. Se poate manifesta fie prin dependenţa de cei din jur, fie prin negativism şi atitudine cinică.

 

Reducerea realizărilor personale – se poate manifesta fie prin tendinţa de autoapreciere negativă a capacităţilor, realizărilor, succesului profesional, fie prin limitarea propriilor posibilităţi, obligaţii faţă de ceilalţi. În consecinţă, individul se percepe incompetent profesional şi incapabil de a-şi atinge scopurile propuse.

 

  1. Operaţionalizarea şi construirea instrumentului     

 

        În baza teoriei lui Maslach şi Jackson am construit un chestionar pentru a măsura nivelul de epuizare profesională în cadrul profesiilor de tip om – om.  

Chestionarul conţine 25 itemi şi este structurat pe 3 dimensiuni: extenuare emoţională (9 itemi), depersonalizare (6 itemi), reducerea realizărilor personale (10 itemi). Ca modalitate de răspuns am utilizat o scală Likert în 5 trepte, cum urmează: 1 – foarte rar, 2 – rar, 3 – uneori, 4 – frecvent, 5 – foarte frecvent. Avantajul acestei scale constă în faptul că permite o mai mare varietate de răspunsuri şi în acest fel se diminuiază riscul de a obţine de la majoritatea subiecţilor acelaşi răspuns.

Pentru a contracara efectele unei eventuale monotonii în acordarea răspunsurilor, am intercalat în chestionar itemi care se cotează invers, subiecţii fiind „obligaţi” să fie atenţi la formularea lor (nevoia individului de consecvenţă).

 

Chestionar

 

Următoarele afirmaţii se referă la locul dumneavoastră de muncă. Vă rugăm să răspundeţi la ele alegând una din variantele de răspuns, cea care se potriveşte cel mai bine cu starea dumneavoastră actuală. Citiţi cu atenţie fiecare afirmaţie şi încercuiţi cifra ce indică cât de frecvent aveţi stările descrise mai jos:

1 – foarte rar, 2 – rar, 3 – uneori, 4 – frecvent, 5 – foarte frecvent.

 

  1. Mă simt secătuit emoţional.                                                    1  2  3  4  5
  2. Spre sfârşitul programului de lucru mă simt                           1  2  3  4  5

ca o lămâie stoarsă.

  1. Mă simt obosit când mă trezesc dimineaţa şi                          1  2  3  4  5

trebuie să merg la serviciu.

  1. Am perioade în care mă simt depăşit de situaţie.                    1  2  3  4  5
  1. Comunic cu unii colegi cum aş comunica cu 1 2  3  4  5

nişte obiecte.

  1. Nimic nu se întâmplă după cum îmi doresc. 1 2  3  4  5
  2. Mă simt plin de energie şi entuziasm. 1  2  3  4  5
  3. Pot găsi soluţia corectă în situaţii conflictuale. 1 2  3  4  5
  4. Am o stare de deprimare şi apatie. 1 2  3  4  5
  5.   Pot influenţa pozitiv produvtivitatea muncii

subordonaţilor şi colegilor mei.                                                1  2  3  4  5

  1. În ultima perioadă am devenit mai dur în

relaţiile cu colegii, subordonaţii.                                             1  2  3  4  5

  1. Oamenii cu care lucrez sunt persoane

neinteresante şi plictisitoare.                                                    1  2  3  4  5

  1. Am multe planuri de viitor şi cred în

realizarea acestora.                                                                   1  2  3  4  5

  1. Am deziluzii profesionale. 1 2  3  4  5
  2. Simt indiferenţă pentru lucruri faţă de care

manifestam interes mai înainte.                                                1  2  3  4  5

  1. Devin încordat şi tulburat când mă gândesc

la preocupările mele actuale.                                                     1  2  3  4  5

  1. Uneori îmi este indiferent de ceea ce se

întâmplă cu subalterni, colegi ai mei.                                       1  2  3  4  5

  1. Vreau să mă izolez de toţi şi să mă odihnesc. 1 2  3  4  5
  2. Pot crea uşor o atmosferă binevoitoare şi de

cooperare într-un grup.                                                             1  2  3  4  5

  1. Comunic uşor cu oamenii indiferent de statutul

social şi caracterul lor.                                                               1  2  3  4  5

  1. Reuşesc să fac multe lucruri. 1 2  3  4  5
  2. Mă simt la limita puterilor. 1 2  3  4  5
  3. Eu cre că multe voi reuşi încă să obţin în viaţă. 1  2  3  4  5
  4. Mă simt ca unul care a dat faliment. 1 2  3  4  5
  5. Subordonaţii şi colegii pun pe umerii mei

povara problemelor şi îndatoririlor lor.                                     1  2  3  4  5

 

  1. Cotarea şi interpretarea instrumentului      

 

După modul de stabilire a cotei este un test obiectiv, al cărui scor se calculează urmând o regulă prestabilită, simplă, care cere o judecată redusă (English, English, 1970).

 

După modul în care se interpretează scorurile, aceste este un test normativ – interpretează un scor individual prin comparaţie cu scorurile obţinute de un eşantion reprezentaiv (Albu M., 1998).

 

Cheia – fiecărei dimensiuni îi corespund următorii itemi:

Extenuarea emoţională – 1, 2, 3, 7, 9, 15, 16, 18, 22.

Depersonalizarea – 5, 11, 12, 17, 20, 25.

Reducerea realizărilor personale – 4, 6, 8, 10, 13, 14, 19, 21, 23, 24.

 

Itemii subliniaţi se cotează invers (1=5 puncte, 2=4 puncte, 3=3 puncte, 4=2puncte, 5=1 punct).

Se calculează suma punctelor pentru fiecare dimensiune, obţinându-se câte un scor, care se raportează la etalonul din tabelul 1.

 

Tabelul 1. Nivelele epuizării profesionale pe dimensiuni

Dimensiunea       Nivel scăzut       Nivel mediu         Nivel înalt
Extenuare emoţională          9 – 18           19 -27          28 – 45
Depersonalizare          6 – 12           13 -18          19 – 30
Reducerea realizărilor personale           10 -20           21 – 30           31 -50
Scor total          25 -50           51 – 75           76 – 125

Împărţirea itemilor pe dimensiuni permite stabilirea atât a scorului total, cât şi a unor scoruri parţiale. Interpretarea se face global şi / sau pe dimensiuni. Scorul la una dintre dimensiuni, indiferent de valoarea sa, trebuie interpretat în corelaţie cu scorurile la celelalte dimensiuni.

 

  1. Utilizarea instrumentului

Acest chestionar poate fi utilizat pentru evaluarea nivelului epuizării profesionale în profesiile de tip om – om, neavând limite de vârstă şi vechime în muncă. Poate fi aplicat individual sau în grup. Aplicarea nu presupune limită de timp.

Utilitatea lui constă în identificarea acestui sindrom în fazele de început, prevenind dezvoltarea lui până la faza de criză, cu grave consecinţe la nivel individual şi organizaţional.

 

  1. MODALITĂŢI DE CONTRACARARE

 

1.PSIHOTERAPIA STRESULUI

 

  • Tehnicile de relaxare (antrenamentul autogen al lui Schultz, relaxarea progresivă a lui Jacobson, yoga, meditaţia, exerciţii de relaxare prin respiraţie).

 

STRESUL  CONTROLAT  ÎNCETEAZĂ  DE  A  MAI  FI  UN STRES  PSIHIC!

 

 

CELE  6  ETAPE  DE  ÎNVĂŢARE  A  STRATEGIEI  ADAPTATIVE  SUNT :

 

  1. Puterea de a recunoaşte caracterul normal şi să administreze situaţiile problemă;

definirea şi descrierea în termeni concreţi şi precişi şi luarea în considerare a cauzelor şi consecinţelor (este vorba de propriile situaţii problemă).

  1. Inventarierea tuturor soluţiilor posibile în manieră cât mai creativă, cenzurate cât mai puţin posibil (brain -storming );
  2. Evaluarea fiecărei soluţii : avantajele sale, inconvenientele, impactul asupra sa şi

asupra celorlalţi, implicaţiile materiale :

  1. Alegerea unei soluţii (sau a unui ansamblu de soluţii ) cea mai realistă posibilă şi nu cea mai perfectă
  2. Punerea la cale a comportamentelor cerute de realizarea soluţiei alese (în timpul week-end-ului învăţarea copiilor să călătorească cu autobuzul, să-şi imagineze ce va gândi anturajul, cum va reacţiona…).
  3. Evaluarea rezultatului in functie de definitia 1. Dacă rezultatele sunt satisfăcătoare se reformulează problema şi se reiau cele 6 etape (

 

 

GESTIONAREA  STRESULUI  –  ACTIVITATE  DE

MAXIMĂ  IMPORTANŢĂ  A  MANAGERILOR

Capacitatea de a acţiona la nivelul optim de stres este denumita   “FLOW  STATE”  : (STARE DE REVARSARE). În această stare, solicitarea percepută sau dificultatea unei     situaţii este în echilibru cu capacitatea percepută ori cu nivelul profesional.

 

MODALITĂŢI  DE  GESTIONARE  A STRESULUI  :

          *Concentraţi-vă atenţia asupra activităţii însăşi;  

          *Concentraţi-vă doar pe prezent;

*Staţi relaxaţi fizic şi alertaţi mental (învăţarea unor tehnici simple de relaxare se poate dovedi utilă pentru lidedri ; se aşteaptă ca ei să rămână calmi şi să fie un exemplu pentru subordonaţi, iar tehnicile de relaxare pot să-i ajute să facă aceasta cu succes; există un număr disponibil de tehnici de relaxare; una dintre cele mai eficiente pentru lideri este tehnica relaxării respiraţiei );

*Formaţi-vă obişnuinţa în a vă pregăti pentru situaţii de stres;

*Folosiţi vizualizarea pentru a reexperimenta o  “stare de revărsare“ anterioară ;

*Aplicaţi tehnica de stopare a gândului;

*Aplicaţi tehnica de gândire raţională pentru reducerea stresului (aceasta      tehnică include discuţii interioare de tipul : “sunt bine pregătit şi mulţi alţii  înaintea mea au făcut aceasta, aşa că şi eu pot”.)

 

 

GHID  DE STABILIRE  A  SCOPURILOR  :

 

     –Rezervaţi timp pentru stabilirea scopurilor;

         –Stabiilţi scopurile (dificile, îndrăzneţe, dar realiste);

         –Stabiliti scopuri specificeşsi nu de ordin general;

         –Stabiliţi scopuri pozitive opuse unor scopuri negative;

         –Raportaţi scopul particular la scopul general.

                       

CAPACITATEA  DE  VIZUALIZARE – Sfaturi pentru o vizualizare reuşită :

 

Relaxaţi-vă!

         -Începeţi cu imagini simple şi “construiţi”aşa cum puteţi mai bine.

         –Creaţi imagini însufleţite; folosiţi cât mai multe sensuri posibile ale acestora.

         -Ţineţi sub control şi manevraţi imaginile. Opriţi-le şi daţi-le drumul la voinţa

           dumneavoastră: repede, încet şi în mod normal.

         -Închipuiţi-vă reuşita viitoare la starea prezentă!

 

 

TEHNICI  DE  FORMARE  A  UNEI  ATITUDINI  POZITIVE    :

  1. a) STOPAREA GÂNDULUI -capacitatea de a-ţi schimba gândurile negative în gânduri pozitive – este foarte importantă pentru a avea o atitudine pozitivă.

 

b ) DISCUŢIA  POZITIVĂ  CU  TINE  ÎNSUŢI  – o dată ce ai oprit gândurile negative, trebuie să le înlocuieşti imediat cu gânduri pozitive care se ocupă de aspectele benefice ale unei situaţii.

 

c )  CONCENTRAREA  ATENŢIEI

 

O concentrare adecvată a atenţiei reclamă ”nemişcare” sau “ancorare” a minţii pe sarcinile prezente. Când mintea alunecă spre trecut sau spre viitor, nu suntem suficienţi în performanţe. Acest lucru poate fi exersat, observând cât de mult vă  puteţi concentra asupra unui singur gând, controlându-vă atenţia când începe să rătăcească. Nu vă concentraţi asupra concentrării; trebuie să vă concentraţi atenţia   asupra sarcinii curente şi nu a capacităţii de concentrare.

 

29.PSIHOTERAPIA ORGANIZAŢIONALĂ

 

Obiectivul psihoterapiei organizaţionale este asistarea angajaţilor care se confruntă cu dificultăţi de îndeplinire a activităţii profesionale specifice postului pe care îl ocupă.

Situaţii când se intervine:

 

  • angajatul nu respectă responsabilităţile avute în fişa postului pentru că nu le acceptă decât la nivel formal;
  • angajatul prezintă anumite dificultăţi personale care se repercutează asupra performanţei profesionale (ex.: lipsă de responsabilitate, alcoolism, toleranţă scăzută la frustrare etc.)
  • conflicte deschise sau latente între angajaţi;
  • conflicte între subalterni şi superiori;
  • crize organizaţionale (ex.: perioade de supraaglomerare, pierderi financiare, restructurări ale posturilor, reorganizări ale organizaţiei, schimbarea conducerii organizaţiei, situaţii traumatice etc.).

 

Tipul de probleme cu care se confruntă angajaţii:

 

  • supra/sau subsolicitare profesională;
  • insatisfacţie profesională;
  • dificultăţi de gestionare a conflictelor cu colegii sau pe linie ierarhică (subordonaţi sau şefi);
  • accidente la locul de muncă;
  • crize personale care afectează activitatea profesională (boli, divorţ, deces, violenţă familială, alcoolism, dependenţă de droguri, jocuri de noroc etc.)

 

 

Obiective ale psihoterapiei organizaţionale:

 

  • dezvoltarea relaţiilor dintre angajaţi, mai ales dacă există mulţi angajaţi noi;
  • construirea şi dezvoltarea unor echipe de lucru (team-building şi team-working);
  • stimularea relaţiilor de comunicare, de negociere, etc.;
  • dezvoltarea abilităţilor de a face faţă stresului (stres-management);
  • abordarea diferitelor teme legate de viaţa personală a angajaţilor (ex.: training de dezvoltare a abilităţilor parentale)

 

Intervenţiile terapeutice utile :

 

Terapia contextual – modulară

Terapia contextual modulară (Contextual Modular Therapy – CMT) este un model eclectic de intervenţie psihoterapeutică de scurtă durată, elaborat de psihoterapeutul australian Francis Macnab, implicând un număr de 6 şedinţe, fiecare centrată pe câte un obiectiv care are în vedere problema centrală cu care se confruntă clientul.

Numărul de 6 şedinţe a fost ales datorită unei cercetări din literatura de specialitate care a demonstrat că numărul mediu de şedinţe pe care un client îl petrece în terapie – de la cei care vin doar pentru o singură întâlnire şi până la cei care petrec ani în psihanaliză cu 3 sau 5 întâlniri pe săptămână – este de 6 (şase) şedinţe. Astfel F. Macnab şi-a pus întrebarea: „Cum putem face ca aceste şase şedinţe să fie cât mai profitabile pentru client, dacă el este dispus să vină şi să plătească doar pentru 6 întâlniri?”

 

Astfel, scopurile acestei intervenţii sunt:

  • diminuarea cât mai rapidă a suferinţei clientului
  • stabilirea şi consolidarea alianţei terapeutice
  • demonstrarea pentru client a ceea ce înseamnă psihoterapie şi a eficienţei acesteia (ceea ce are ca efect creşterea încrederii în actul terapeutic şi de cele mai multe ori alegerea în continuare a unei modalităţi terapeutice mai de durată, profundă)
  • diminuarea abandonului din partea clientului

 

Denumirea acestui tip de intervenţie terapeutică se bazează pe cele două cuvinte cheie:

  • context – se referă la faptul că intervenţia trebuie să respecte toate contextele în care există clientul/angajatul (context social, familial, educaţional, profesional, religios, spiritual etc.)
  • modul – se referă la faptul că există acest set de 6 şedinţe, structurate pe stimularea resurselor din toate contextele clientului pentru a reduce cât mai rapid suferinţa acestuia sau a atinge scopul propus.

Iată pe scurt descrierea acestui tip de intervenţie psihoterapeutică:

 

  • Prima şedinţă – stabilirea relaţiei şi alianţei terapeutice; analiza problemei clientului şi a efectelor sale negative în viaţa clientului; efectele negative sunt evaluate pe 5 dimensiuni: nivelul de funcţionare, emoţii, centrarea pe sine, sentimentul de împlinire, perspectiva de viitor; analiza resurselor personale, sociale şi spirituale ale clientului; stabilirea traumei sau problemei centrale şi a celor secundare; scurtă intervenţie terapeutică (redefinire, reîncadare, metaforă, poveste etc.) ce are în vedere resursele clientului; stabilirea unui contract verbal pentru cele 6 şedinţe şi a unui plan terapeutic pentru strategia de recuperare.

 

  • Şedinţa a doua – stabilirea şi diminuarea anxietăţii centrale, stabilită în relaţie cu trauma/problema centrală; realizarea unei „hărţi a anxietăţii” pe baza temerilor, emoţiilor, sentimentelor resimţite de client, anxietate ce stă la baza suferinţei persoanei; intervenţiile de reducere a anxietăţii pot aparţine oricărei orientări terapeutice, atât timp cât acestea acţionează la nivelul anxietăţii de bază a clientului.

 

  • Şedinţa a treia – analiza originii anxietăţii centrale şi stabilirea conexiunilor inconştiente care ameninţă să dezintegreze eul. De regulă, aici se folosesc tehnici de orientare dinamică. Cel mai util instrument este genograma, cu ajutorul căreia va fi descoperită anxietatea inconştientă a clientului. Vor fi folosite tehnici specifice de desprindere a clientului de sursa anxietăţii sale, lăsând loc liber unor alegeri conştiente referitoare la propria persoană, la noile conexiuni şi la contextul în care persoana va urma să trăiască.

 

  • Şedinţa a patra – identificarea şi modificarea gândurilor negative, delimitarea cogniţiilor de emoţii şi/sau terapia aminirilor şi a flash-back-urilor traumatizante. Se vor descoperi capacităţi ale persoanei de concentrare, de selecţie a amintirilor şi a imaginilor ce pot îmbogăţi viaţa psihică a persoanei.

 

  • Şedinţa a cincea – căutarea şi urmarea unui nou sens al vieţii clientului în perspectiva oferită de evenimentul traumatizant, ce constituie astfel şansa unei reorganizări şi ierarhizări mai adecvate a priorităţilor persoanei pentru o viaţă stabilă şi satisfăcătoare.

 

  • Şedinţa a şasea – descoperirea capacităţii de poziţionare a persoanei în diferite contexte ale vieţii sale (altfel spus, varietatea faţetelor eu-lui), reintegrarea diferitelor faţete ale eului şi a resurselor sale ce pot fi folosite în aceste contexte.

Eficienţa acestei modalităţi de lucru este demonstrată prin:

  • Scăderea ratei abandonului
  • Creşterea intensităţii alianţei terapeutice
  • Diminuarea semnificativă a suferinţei clientului
  • Satisfacţia clientului de a-şi atinge în mare măsură obiectivul propus deoarece în unele situaţii, cele 6 şedinţe permit clientului să găsească strategiile de rezolvare a problemei cu care se confruntă
  • Dezvoltă încrederea clientului în intervenţia psihoterapeutică pe termen mai lung şi cu efecte profunde asupra psihicului, dacă aceasta este necesară.

 

Intervenţii terapeutice utile în lucrul de grup: managementul situaţiilor de criză; medierea conflictelor; teambuilding, dezvoltarea abilităţilor de negociere, dezvoltarea abilităţilor de comunicare;

 

Exemple de reguli de grup:

  1. Fiecare se exprimă clar, concis şi direct.
  2. Îl ascultăm pe cel care vorbeşte până termină ce are de spus.
  3. Criticăm opinia şi nu persoana.
  4. Vorbim pe rând.
  5. Ne respectăm unii pe alţii.
  6. Participăm cu toţii la aranjarea sălii după activitatea de grup.
  7. Respectăm timpul dedicat pauzelor.
  8. Încurajăm şi susşinem participarea fiecărui membru al grupului.

 

Managementul situaţiilor de criză

 

O situaţie critică sau incident critic reprezintă orice eveniment apărut în cadrul organizaţiei dintr-o dată, aşteptat sau nu, anticipat sau nu, şi care produce tulburări de stres acute, şoc, teroare, groază sau violenţă. Este un eveniment ce depăşeşte experienţa umană normală. Un astfel de eveniment duce deseori la perturbarea cursului natural de viaţă, oamenii fiind puşi în situaţia de a se adapta, coopera, supravieţui şi de a-şi reveni. Exemple de incidente critice sunt accidente rutiere, accidentele de muncă, furt armat, moartea sau sinuciderea în spaţiul organizaţiei, violenţa fizică.

 

Acest tip de intervenţie organizaţională restabileşte simţul ordinii şi echilibrului, aduce speranţă şi suport şi identifică angajaţii supuse acestui risc. Scopul este de a reduce efectele negative pe termen lung, precum Tulburările Acute de Stres sau Tulburările de Stres Post- traumatice, de a accelera procesul recuperatoriu prin reducrea impactului evenimentului traumatizant şi de a facilita restabilirea sentimentului de bunăstare şi a eficienţei personale şi profesionale.

 

  1. Negocierea şi elaborarea convenţiei de lucru
  2. Identificarea, denumirea, strângerea şi dezvoltarea temelor
  3. Explorarea conflictului
  4. Atingerea, obţinerea unui acord
  5. Încheierea procesului

 

 

Stabilirea obiectivelor de lucru; criterii de evaluare a obiectivelor şi a modului în care sunt atinse.

 

  1. DACĂ AȘ LUCRA CU MINE……

CONTINUAŢI  PROPOZIŢIILE :

 

 

 

– Aş fi tare mulţumit(ă) dacă ………………………………………………………

– Doresc foarte mult să …………………………………………………………….

– Pentru mine cel mai important este să ……………………………………………

– Nu mi-aş putea imagina viaţa mea fără ………………………………………….

– Voi realiza ……………………………………………………………………….

– Eu vreau să ………………………………………………………………………

– Ar fi bine dacă …………………………………………………………………..

– M-aş bucura dacă ……………………………………………………………….

– Nu aş regreta deloc să ……………………………………………………………

– M-am decis că ……………………………………………………………………

– Voi încerca să ……………………………………………………………………

– Aş vrea să fiu capabil(ă) să ………………………………………………………

– M-ar face fericit(ă)……………………………………………………………….

– Consider că în viaţa mea cel mai important este …………………………………

– Mi-am fixat ca ţel ………………………………………………………………..

 

– Nu mi-ar plăcea dacă ………………………………………………………….…

– Mi-e teamă că ……………………………………………………………………

– Mă lupt ca să nu …………………………………………………………………

– Nu mi-ar convenii deloc să ………………………………………………………

– Nici nu mă gândesc că vreodată …………………………………………………

– N-aş fi de acord în nici un caz să ………………………………………………..

– Aş regreta foarte mult dacă ………………………………………………………

– Vreau să evit …………………………………………………………………….

– Ar contraveni ţelurilor mele dacă ……………………………………………….

 

 

SITUAŢII DE STRES

 

Notaţi situaţiile care v-au declanşat următoarele stări emoţionale :

 

 

 

1….nemulţumit de mine-

a)

b)

c)

 

2 …nervos

a)

b)

c)

 

3 …nesigur de mine

a)

b)

c)

 

 

4) …trist

a)

b)

c)

 

5 …speriat

a)

b)

c)

 

6 …furios

a)

b)

c)

 

CE FACI DACĂ 

Eşti trist                                             

 

 

 

Eşti nervos

 

 

 

Te simţi singur

 

 

 

Eşti nemulţumit

 

 

 

Ţi-e frică

 

 

 

Eşti neliniştit

 

 

CUM TE SIMŢI ÎN GENERAL ….

 

 

Bifaţi pe o scală de la 1 la 10 cum vă simţiţi.(1 e foarte neplăcut,10 este foarte plăcut)

 

Cum te simţi în general când….

 

Eşti la scoală                                                                      1………………..10

 

Eşti acasă                                                                           1………………..10

 

Eşti cu prietenii                                                                  1………………..10

 

Citeşti cartea preferată                                                       1………………..10

 

Te uiţi la televizor                                                              1………………..10

 

Înveţi pentru o teză                                                                1…………………10

 

Te gândeşti la un examen important                                  1………………..10

 

Te cerţi cu un prieten bun                                                      1…………………10

 

Iei o notă proastă                                                                1………………..10

 

Participi la o competiţie sportivă                                        1………………..10

 

Te joci cu prietenii pe calculator                                         1………………..10

 

31.BIBLIOGRAFIE

  1. Albu, M., -“Construirea şi utilizarea testelor psihologice”,

Editura Clusium, Cluj-Napoca, 1998

  1. Alluisi,E.A -“Human performance and productivity: Stress and

Fleischman, E.A                      performance effectiveness”

LEA Hildsdale, NEW JERSEY, 1982

  1. Alexandrescu, L. -“Rolul diferenţiat al stresului în etio-patogenia unor

boli psihice cu caracter reactiv sau  endogen şi

importanţa sa pentru profilaxia psihiatrică primară”

Teza de doctorat , UMF Carol Davila,

Bucuresti, 1993

  1. Andrei, T., Stancu, S., -“Statistica. Teorie şi aplicaţii”

Editura All, Bucureşti,1995

  1. Ceauşu, V., -“Psihologia organizării. Relaţiile dintre şef şi

subordonaţi”

Editura Militară, Bucureşti, 1970

  1. Chelcea, S., -“Cunoaşterea vieţii sociale”

Editura I.N.I., Bucureşti, 1995

  1. Clocotici, V., Stan, A., -“Statistica aplicată în psihologie”

Editura Polirom, Iaşi, 2000

  1. Creţu, T., -“Psihologie generală”

Editura Credis, Bucureşti, 2001

  1. Derevenko,P. – “Un bilanţ de cercetări internaţionale despre

stres (1936-1986)”

“Revista de psihologie”, 1987, 1993, 1994.

  1. 14.Fried , M. -“Endemic stress”

Am.J.Orthopsychiat, 1982

  1. Goliszek, A., -“Învingeţi stresul”

Doctor                                       Editura Teora, Bucureşti, 1998

  1. Golu, M., -“Dinamica personalităţii”

Editura Geneze, Bucureşti, 1993

  1. Golu, M., -“Fundamentele psihologiei”

Editura Fundaţiei “România de Mâine”,

Bucureşti, 2000

  1. Golu, P., -“Fundamentele psihologiei sociale”

Editura ExPonto, Constanţa, 2002

  1. Golu, P., -“Perspective noi asupra grupurilor sociale”

în Zlate, M., (coord.), “Psihologia la răspântia

mileniilor”, Iaşi, 2001

  1. Hauck, P., -“Depresia nervoasă “

Editura Polimark, Bucureşti, 1994

  1. Holdevici, I., -“Elemente de psihoterapie”

Editura All, Bucureşti, 1996

  1. Holdevici, I., -“Sugestiologie şi psihoterapie sugestivă”

Editura Victor, Bucureşti, 1995

  1. Holt, R., -“Occupational stress’

Editura Free Press , New-York, 1982

  1. Holt, R -“Handbook of stress”

Gualaberger, L                           Free Press, New-York, 1982

  1. Iamandescu, I.B., -“Stresul psihic şi bolile interne”

Doctor                                      Editura All, Bucureşti, 1993

  1. Iamandescu, I.B., -“Psihologie medicală”

Doctor                                     Editura Infomedica, Bucureşti, 1994

  1. Jolov, G -“Stresul şi stabiltatea psihică”

Voennye Znanija, 1984

  1. Kanner, A.D., -“Comparison of two modes of stres measure-

Coyone, J.C.,                             ment: Daily hassles und uplifts versis major

Schaefer, C.,                              life events”

  1. Luban-Plozza, B., -“Viaţa alături de stres”

Pozzi, U.,                                     Editura Contact Internaţional, Iaşi, 1997

Carlevaro,T.,

  1. Luban-Plozza, B., -“Bolile Psiho-somatice în practica medicală”

Poldinger,W.,                               Editura medicală, Bucureşti, 1996

Kroger, F.

  1. Minulescu, M., -“Chestionarele de personalitate în evaluarea

psihologică”

Editura Garell Publishing House, 1996

  1. Mitrofan, N., -“Psihometria şi direcţiile ei de dezvoltare la

început de mileniu” în Zlate, M., coord.,

“Psihologia la răspântia mileniilor II-III”,

Polirom, Iaşi, 2000

  1. Moldovan, O -“Implicaţiile psihologice ale stresului”

Eisikovits,M.                               “Revista de psihologie”, 1987, 1993, 1994,

Baban, A., Varga, E.

  1. Nicolau, A., -“Reprezentările sociale. Psihologia câmpului

social”

Editura Polirom, Iaşi, 1997

  1. Ogden, B -“Combaterea stresului”

U.S. Naval Institute Proceedings, 1996

  1. Perreaut, E -“A stăpâni stresul. Reacţiile de alarmare

la luptători”

Armees d’aujourd’hui, Nr.188.1994

  1. Pitaru, H., -“Colocviu despre stres”

Miclea, H.,                                    Editura Teora, Bucureşti, 1996

  1. Scherrer, J., -“Oboseala”

Editura Humanitas, Bucureşti,1993

  1. Simonov, V., -“Stresul de luptă”

Vestnik.PVO ., 1988

  1. Shvedin, B., -“Rezistenţa la stres”

Revista Morskoj Sbornik, Nr,7.1995

  1. Sousa, F., -“Luarea hotărârii în condiţii de stres”

Revista Baluarte, Nr.5,1996

  1. Stora, J.B. , – “Stresul”

Editura Meridiane, Bucureşti, 1999

  1. Zlate, M., -“Eul şi personalitatea”

Editura Trei, Bucureşti, 1997

  1. Zlate, M., -„Introducere în psihologie”,

Editura Polirom, Iaşi, 2000

  1. Zlate, M.,     – „Psihologia mecanismelor cognitive”,

Editura Polirom, Iaşi,1999.

  1. Zlate, M.,     –  „Fundamentele psihologiei”,

Editura Pro Humanitate, Bucureşti, 2000.

43.Zlate, M.,                                      – “Tratat de psihologie organizaţional-managerială”,vol-II,

Editura Polirom, 2005, 2006

Leave a Reply

Contact US

Numele (obligatoriu)

Adresa de email (obligatoriu)

Subiectul

Mesaj