CONSILIEREA VOCAŢIONALĂ PREZENT ȘI VIITOR

AXIS ELITE –PROGRAM EUROPEAN DE EXCELENȚĂ ÎN CONSILIEREA VOCAŢIONALĂ

psiholog principal dr. GHERASIM CĂTĂLIN MARIUS

 

GHERASIM CĂTĂLIN MARIUS CABINET INDIVIDUAL DE PSIHOLOGIE

 

Rezumat

Consilierea şi orientarea vocaţională  a ajuns să-și pună amprenta pe viitorul multor copii, adolescenți, tineri dar și adulți. Modul profesionist, și tehnicile practice utilizate urmăreşte să contribuie la descoperirea de sine  şi să faciliteze opţiunea către un tip de educaţie adecvat propriilor abilităţi şi interese. Vocația reprezintă ansamblul înclinaţiilor, aptitudinilor, intereselor, atitudinilor structurate în jurul unui nucleu comun de preocupări de natură profesională.

Folosind noul program AXIS – un program de consiliere vocațională european, am efectuat o cercetare la un colegiu braşovean privind consilierea vocaţională a adolescenţilor, în perioada februarie-aprilie 2011 (la acest colegiu s-a mai efectuat o cercetare similară în anul 2007 – folosindu-se atunci proiectul pilot Axis –Elite, aplicându-se pe un lot de 50 adolescenți).

Scopul cercetării efectuate a fost de a identifica, analiza și dezbate aspectele ce ţin de dinamica, funcţionalitatea şi eficienţa orientării vocaţionale a adolescenţilor precum şi consilierea acestora, formulându-se o serie de recomandări privitoare la acestea.

Cercetarea  a fost de tip calitativ şi cantitativ (pe un lot de 75 subiecţi); de tip diagnostic (urmărindu-se frecvenţa unor trăsături şi alegeri specifice în cadrul loturilor avute în vedere). Lotul investigat a fost omogen, fiind format din 75 de elevi  din clasa a XII-a de la un colegiu braşovean, şi un lot martor de 75 de elevi (de la acelaşi colegiu) care nu au efectuat programul de consiliere). Elevii au avut vârsta cuprinsă între 18-20 de ani şi au provenit din clasele cu profil real şi uman. Această comparare s-a făcut după admiterea în instituţiile de învăţământ superior (luna septembrie 2011).

Cercetarea de faţă este una explicativă care îşi propune testarea ipotezei, neavând pretenţia că este exhaustivă.

Metodologia de investigaţie a inclus un ansamblu de teste de personalitate, inteligență, interese vocaționale și motivație precum şi chestionare a căror rezultate integrate au condus la un profil de personalitate cu valoare diagnostică, permiţând în acelaşi timp urmărirea frecvenţei de apariţie a unor trăsături specifice în lotul de elevi evaluaţi prin programul AXIS. Metodele folosite au fost :1.Metoda convorbirii psihologice (interviul semi-dirijat), 2. metoda psihometrică (testele de personalitate, inteligenţă, motivație, stil de învățare și interese vocaționale), 3. metoda anchetei psihologice (chestionarul psihologic).

Noul program Axis realizează profilul psihologic vocaţional al adolescentului prin intermediul a trei module de psihodiagnoză. Acest program dispune de o bază de date care conţine mii de profiluri psihologice vocaţionale. Prin raportarea la această bază de date a profilului psihologic vocaţional al celui evaluat, AXIS formulează recomandări cu privire la cariera care i se potriveşte sau la calităţile pe care adolescentul trebuie să şi le pună în valoare pentru a reuşi în domeniul pe care şi l-a ales.

Din cei 75 de elevi, 68 au ales să urmeze consilierea făcută prin noul program Axis. Conform metodologiei parcurse în cadrul programului AXIS, s-a efectuat intervievarea adolescenţilor în urma admiterii în facultate (după prima sesiune de examene). După 6 luni, în urma interviului avut cu studenţii, după prima sesiune, 65 dintre ei s-au declarat mulţumiţi de alegerea făcută.

În paralel cu această activitate au fost intervievaţi 75 de elevi care nu au făcut consiliere vocaţională. Dintre aceştia, 60 s-au declarat nemulţumiţi de alegerea făcută, 42 fiind hotărâţi să urmeze o consiliere vocaţională pentru a corela compatibilitatea psihoaptitudinală cu cea vocaţională.

În această cercetare am căutat să dezvolt proiectul pilot adus în România în anul 2006, adaptând și îmbunătățind metodologia folosită inițial la cerințele concrete și foarte actuale ale orientării și consilierii vocaționale.

Cuvinte – cheie: orientare și consiliere vocațională, profil psihologic vocațional, Axis.

 

1. Introducere

Activitatea de consiliere în carieră are un rol deosebit în societatea umană, iar ţările dezvoltate din punct de vedere economic, cu un nivel de trai crescut i-au acordat importanţa cuvenită, elaborând o legislaţie care să ajute la  şi dezvoltarea acesteia. Consilierea reprezintă centrul unui program de orientare a carierei; semnificaţia acestui fapt este nu numai de natură psihologică, ci şi educaţională (pedagogică). Elevii, tinerii, adulţii trebuie formaţi astfel încât să poată lua decizii optime legate de viaţa lor. În acest sens, atenţia acestora şi, implicit, a educatorilor trebuie să se îndrepte spre crearea unor circumstanţe în cadrul cărora fiecare consiliat să aibă libertatea luării unor hotărâri pe care să le ducă la bun sfârşit şi, în acelaşi timp, să-şi asume consecinţele ce decurg din el.

Consilierea şi orientarea vocaţională urmăreşte ca prin tehnicile practice utilizate să contribuie la descoperirea de sine  şi să faciliteze opţiunea către un tip de educaţie adecvat propriilor abilităţi şi interese.

În procesul de modelare a aptitudinilor în funcţie de cerinţele sociale, care începe din copilărie şi se continuă chiar după terminarea studiilor, orientarea vocaţională are în atenție, remodelarea potenţialului uman şi chiar recuperarea resurselor umane. La ora actuală consilierea şi orientarea vocaţională poate fi considerată ca fiind a treia forţă în educaţie alături de şcoală şi administraţia şcolii,  fiind prezentată ca o dezvoltare a carierei, de trecere de la o poziţie la alta în cadrul aceleiaşi meserii sau dintr-un domeniu de activitate la altul cu secvenţe şi sarcini specifice .(Ghivirigă, 1986, pag.128)¹.

1. Conținut:

      Scopul lucrării este:

• Prezentarea unei strategii de organizare a consilierii şi orientării vocaţionale la elevii de liceu;
• Analiza teoriilor consilierii vocaţionale;
• Definirea conţinutului activităţilor de consiliere şi orientare;
• Studiul aplicativ al strategiei de organizare.
  • Subcapitolul 1

Teorii ale consilierii vocaţionale

• Vizează:
  • Factorii care influenţează alegerea şcolar-profesională;
  • Structura personalităţii;
  • Tipurile de relaţii şi comportamente;
  • Mecanismele dinamicii carierei;
  • Modificarea motivelor alegerilor.
• Super:
  • Teoria dezvoltării imaginii de sine;
• Holland:
  • Teoria trăsăturilor şi a factorilor.
  • Subcapitolul 2

Formele şi mijloacele consilierii vocaţionale

• Consiliere individuală
  • Procesul dezvoltării individului sub aspectele utile sieşi şi societăţii;
• Consiliere de grup
  • Procesul care facilitează şi întăreşte învăţarea şi exersează comportamentele sociale dezirabile.
  • Subcapitolul 3

       Educaţia vocaţională şi sursele de informare

• Cum se poate informa
• Ce şi unde să caute informaţiile
• Care sunt punctele tari şi slabe ale propriei persoane.
  • Subcapitolul 4

      Alegerea vocaţiei: etape şi mecanisme ale luării deciziei

• Fazele deciziei:
  • Pregătire
  • Realizare
• Procesul luării deciziei:
  • Identificarea problemei;
  • Analizarea alternativelor;
  • Selectarea şi aplicarea unei soluţii
• Blocaje în luarea deciziei.
  • Subcapitolul 5

    Metode și tehnici utilizate în consilierea şi orientarea carierei

• Consilierea carierei presupune:
  • Stabilirea cu elevul asupra modalităţii de lucru;
  • Obţinerea de informaţii despre elev;
• Cele mai utilizate metode în procesul consilierii:
  • Interviul structurat;
  • Chestionarele de interese si de evidenţiere a valorilor;
  • Testele psihologice;
  • Testele de performanţă;
  • Fişele psihopedagogice.
  • Subcapitolul 6

    Construcţia identităţii vocaţionale

• Indentitatea vocaţională presupune:
  • Interese proprii;
  • Valori proprii;
  • Abilităţi şi competenţe;
  • Preferinţe pentru anumite tipuri de activităţi;
• Perioadele identităţii vocaţionale:
  • Perioada fanteziei;
  • Perioada tatonărilor;
  • Perioada realismului;
• Formele identităţii vocaţionale la adolescenţi:
  • Identitate forţată;
  • Criza identitară;
  • Difuziune identitară;
  • Identitate conturată.
  • Subcapitolul 7

Decizia de carieră

• Etape:
  • Definirea deciziei şi determinarea alternativelor posibile;
  • Explorarea alternativelor;
  • Evaluarea alternativelor şi alegerea potrivită;
  • Stabilirea unui plan de implementare.
• Stiluri decizionale

• Subcapitolul 8

1. Tabele

Toate tabelele vor fi numerotate cu cifre arabe, în ordine crescătoare. Titlul tabelului va fi aşezat sub tabel şi va fi redactat cu TNR, 10, aliniament central. Tabelul va fi aşezat central faţă de marginile paginii.

Grupuri	Pre-Test	Post-Test	Media Pre-Test	Media Post-Test
Grupul de control	21	36	22.47	22.59
Grupul experimental nr. 1	38	28	25.67	38.19
Grupul experimental nr. 2	28	45	33.46	31.85

Tabelul nr. 1. Numele tabelului

Toate tabelele vor fi numerotate cu cifre arabe, în ordine crescătoare. Titlul tabelului va fi aşezat sub tabel şi va fi redactat cu TNR, 10, aliniament central.

1. Grafice

Toate graficele vor fi numerotate cu cifre arabe, în ordine crescătoare. Titlul graficului va fi aşezat sub tabel şi va fi redactat cu TNR, 10, aliniament central. Graficul va fi aşezat central faţă de marginile paginii.

Graficul nr. 1. Numele graficului

Toate graficele vor fi numerotate cu cifre arabe, în ordine crescătoare. Titlul graficului va fi aşezat sub tabel şi va fi redactat cu TNR, 10, aliniament central. Graficul va fi aşezat central faţă de marginile paginii.

 

1. Concluzii

Vă dorim succes în activitatea dumneavoastră! Vă dorim succes în activitatea dumneavoastră! Vă dorim succes în activitatea dumneavoastră! Vă dorim succes în activitatea dumneavoastră! Vă dorim succes în activitatea dumneavoastră! Vă dorim succes în activitatea dumneavoastră! Vă dorim succes în activitatea dumneavoastră! Vă dorim succes în activitatea dumneavoastră!

Bibliografie:                                                                                      

1. Vrăsmaş, E. (2008). Intervenţia socioeducaţională ca sprijin pentru părinţi. Bucureşti: Aramis
2. Iucu, R. (2007). Formarea cadrelor didactice. Sisteme, politici, strategii. Bucureşti: Editura Humanitas Educaţional
3. *** Raportul cu privire la situaţia educaţiei incluzive în România. http://www.cedu.ro/programe/parteneriat/respdf/Raport.pdf, accesat la data de 13.07.2011