Instrumente

Pentru fiecare din aceste instrumente, în urma scorării, sunt disponibile rapoarte descriptive detaliate
CPI (INVENTARUL PSIHOLOGIC CALIFORNIA)

      CPI ( California psychological inventory) – este considerat la nivel international cea mai completa proba de masurare a personalitatii normale. Cele 20 de scale structurale, 10 scale secundare si complexul model cuboid permit o finete deosebita in interpretare. CPI este probabil cel mai documentat instrument psihometric din lume. La ora actuala exista o lista bibliografica de 14000 de titluri bibliografice care au tratat CPI, 2000 dintre acestea fiind studii de validitate de criteriu si de validitate predictiva asupra scalelor sale ori asupra unor combinatii de scale. CPI poate fi utilizat in orice moment in care este necesara o evaluare a personalitatii normale adulte sau adolescente. Limita minima de varsta este de 12 ani. Este utilizat cu precadere in urmatoarele situatii: – consiliere vocationala. – orientare scolara. – psihodiagnostic clinic. – delicventa si devianta. – selectie de personal. – optimizarea echipelor.

NPQ (CHESTIONARUL NONVERBAL PERSONALITATE)

      Este un instrument omnibuz, nonverbal (figural), structurat, de 136 de itemi, care a fost construit pentru a masura un numar de 16 dintre trasaturile de personalitate descrise de Murray (1936) in teoria sa sistemica dedicata nevoilor umane. Astfel, NPQ se adreseaza prin itemii sai unor concepte foarte bine delimitate, precum; Reusita (Achevement), Afiliere (Affiliation), Agresiune (Aggression), Autonomie (Autonomy), Dominanta (Dominance), Rezistenta (Endurance), Exhibitie (Exibition), Cautarea aventurii (Trill-Seeking), Impulsivitate (Impulsivity), Altruism (Nurturance), Ordine (Order), Joaca (Play), Semzorialitate (Sentince), Recunoastere sociala (Social recoqnition), Nevoia de ajutorare (Succorance), intelegere (Understanding). De asemenea, NPQ contine o scala de validitate denumita Deviere (Deviance), care a fost generata special pentru a detecta raspunsurile aleatorii. NPQ scoreaza de asemenea si cei cinci meta-factori ai Big Five. Are avantaje majore asupra probelor verbale, prin aceea ca: – permite aplicarea la varste foarte mici. – permite aplicarea la categorii de subiecti cu dificultati lingvistice si de intelegere a cuvantului scris, inclusiv analfabetii. – permite aplicarea la categorii cu afectiuni psihice precum dislexia si deficitul de atentie, unde probele verbale nu pot fi aplicate. – permite aplicarea in situatii in care este necesara comparabilitatea rezultatelor culese asupra unor subiecti cu caracteristici multi-culturale. Testul poate fi aplicat la copii cu varste incepand de la 10 ani fiind utilizat cu precadere in urmatoarele situatii. – orientare scolara si profesionala. – consiliere vocationala. – selectia de personal, in special pentru meserii non-manageriale, si blue-collar. – optimizarea echipelor / teambuilding. – testari profesionale (de ex. testari auto).

FFNPQ (FIVE FACTOR NON-VERBAL PERSONALITY QUESTIONNAIRE)

       Este un instrument omnibuz, non-verbal (figural), structurat, de 60 de itemi, care a fost construit ca o versiune
scurta a NPQ, pentru a masura cei cinci meta-factori ai Big Five. Scalele FFNPQ : Nevrotism, Extraersie, Deschiderea spre experienta, agreabilitate, constiinciozitate. Desi este un chestionar de masurare a personalitatii normale, el poate fi un instrument extrem de util in domeniul consilierii psihologice si al psihoterapiei. FFNPQ are avantajul de a fi o proba structurata, neproiectiva, cu o validitate probata statistic si o fidelitate foarte buna, care fac posibila masurarea la categorii defavorizate sau la care o masurare ar fi fost imposibila cu orice alt instrument structurat. Avantajele acestui instrument nonverbal sunt aceleasi cu cele ale NPQ.
Testul poate fi utilizat cu precadere in urmatoarele situatii:
– orientare scolara si profesionala.
– consiliere vocationala.
– selectia de personal, in special pentru meserii non-manageriale, si blue-collar.
– optimizarea echipelor / teambuilding.
– testari profesionale (de ex. testari auto).

FPI (FREIBURGER PERSONLICHKEITINVENTAR)
      Este un dintre cele mai cunoscute si mai apreciate chestionare de personalitate, numit deseori “fratele mai mic al CPI”. Intr-adevar, FPI se aseamana cu Inventarul Psihologic California, prin aceea ca este tot un reprezentant al teoriei trasaturilor in psihodiagnoza personalitatii. Avantajul sau major a fost intotdeauna numarul mic de itemi, iar acest avantaj s-a amplificat si mai mult in editia a saptea, unde chestionarul are doar 138 de itemi, chiar daca el contine acum doua scale in plus. FPI poate fi utilizat in orice moment in care este necesara o evaluare a personalitatii normale adulte. Este utilizat cu precadere in urmatoarele situatii:
– psihodiagnostic clinic / terapie.
– delicventa si devianta.
– selectia de personal.
– consilierea vocationala.
– orientarea scolara si profesionala.
STAXI – 2 (State – Trait Anger Expression Inventory)

      Este versiunea revizuita si imbunatatita a celebrului STAXI, care este considerat de multi a fi unul dintre cele mai reusite, daca nu cel mai reusit, instrument psihometric pentru evaluarea furiei. Este un instrument adresat adolescentilor si adultilor, beneficiind si el de aderenta la teoria stare-trasatura a lui Charles Spielberger, cel care de altfel este si autorul acestui test. STAXI-2 are 58 de itemi, care se coreleaza pe 6 scale structurale. Este utilizat cu precadere in urmatoarele situatii:
– psihodiagnostic.
– diagnoza furiei si traumelor.
– delicventa si devianta.
– dezvoltare personala.
– selectie de personal.
– coaching si trening de soft-skills.

SWS (Survey of Work Styles)
      Este probabil cea mai completa proba structurata ce poate fi folosita la detectia patternului de comportament de tip “A”, teoretizat de Rosenman si care descrie persoanele predispuse spre manifestare si somatizare excesiva a stresului ocupational, cu repercursiuni directe asupra incidentei afectiunilor coronariene. SWS este prezent in descrierile APA si BUROS ca fiind instrumentulstructurat cu cea mai completa validitate concurenta si de criteriu cu Interviul Structurat Rosenman. SWS a fost generat de Douglas Jackson, unul dintre cei mai reputati psihometricieni moderni, special pentru aplicarea la sfera ocupationala. Are 96 de itemi si se scoreaza pe 6 scale structurale si 2 scale generale de tip A. Este utilizat cu precadere in urmatoarele situatii:
– psihodiagnostic clinic / terapie.
– interventia individuala si organizationala in probleme de stres ocupational.
– detectarea comportamentului de tip “A”.
– auditul organizational al stresului.
LSI (Learning Style Inventory)

       Este un instrument structurat, de 69 de itemi, care a fost construit pentru a masura preferintele, temperamentul, si stilurile de invatare ale elevilor. Se adreseaza copiilor si adolescentilor si ajuta la identificarea modalitatilor prin care elevii prefera sa obtina indrumare, sa adune si sa incorporeze informatii, sa ia decizii si sa isi orienteze in general viata. LSI masoara preferintele elevilor pentru urmatoarele stiluri; Extravert, Introvert, Practic, Imaginativ, Rational, Sentimental, Organizat si Flexibil. Datele obtinute prin utilizarea LSI ajuta elevii, profesorii, familia lor sa inteleaga aceste preferinte si astfel sa creeze mediul, ambianta care sa permita elevilor sa actioneze fara efort si eficient. LSI are mai multe utilizari:
– stabilirea stilurilor de invatare.
– explorarea interesului prevocational.
– promovarea dezvoltarii vocationale.
– ajustarea posibilelor puncte slabe.
– intarirea dezvoltarii personale si sociale.
– identificarea talentelor.
Informatiile despre stilul de invatare si temperamentul elevilor pot fi utilizate in scoli si pentru identificarea elevilor cu nevoi si interese speciale. Astfel pot fi identificati elevii care se recomanda a fi inclusi in programe pentru elevii creativi sau super dotati, sau elevii care ar putea beneficia de programe educationale alternative, care i-ar ajuta si motiva sa nu renunte la scoala.

STAI (Inventarul starilor / trasaturilor de anxietate)
       A fost si este folosit intensiv in studiu si practica clinica. Inventarul contine scale separate pentru masurarea anxietatii ca stare si ca trasatura.
Scala S-Anxiety:
– contine 20 de enunturi care evalueaza cum se simt respondentii “chiar acum, in acest moment”.
– poate de asemenea sa fie folosita pentru a evalua cum s-au simtit in trecutul recent si chiar prognoza cum se vor simtii intr-o situatie specifica, probabila in viitor sau intr-o varietate de situatii ipotetice.
– un indicator precis al schimbarilor in anxietatea tranzitorie traita de catre clientii si pacientii unor centre de consiliere, psihoterapie si ai unor programe de modificare a comportamentului.
Scala T-Anxiety:
– contine 20 de enunturi care evalueaza cum se simt respondentii in general.
– a fost utilizata pentru examinarea liceenilor, studentilor si recrutilor militari pentru probleme de anxietate, cat si pentru evaluarea rezultatului imediat si de durata al psihoterapiei, consilierii, modificarii comportamentale, precum si tratamentului dependentei de droguri.
– utila pentru identificarea persoanelor cu nivel mare al anxietatii nevrotice si pentru selectia indivizilor implicati in experimente psihologice, care manifesta diferente la nivelul motivatiei si energiei.
STAIC (Inventarul starilor / trasaturilor de anxietate pentru copii)
 

      Este construit din scale separate de auto-evaluare, pentru masurarea a doua concepte distincte relationate cu anxietatea; starea de anxietate ( S-Anxietate ) si trasatura de anxietate (T-Anxietate). STAIC este similar din punct de vedere al constructiei si structurii cuInventarul Starilor / Trasaturilor de Anxietate (STAI) care ofera masuratori pentru anxietatea adolescentilor si adultilor. Chiar daca este folosit in mod special pentru evaluarea anxietatii copiilor cu varste intre 9 si 12 ani, STAIC poate fi folosit si pentru copiii cu varsta mai mica ce au abilitati medii sau peste medii de citit si pentru copiii mai mari care au aceasta abilitate dezvoltata sub medie.
Scala S-anxietate din cadrul STAIC poate fi folosita:
– pentru a determina nivelele de intensitate inregistrate in conditiile aplicarii unor proceduri experimentale stresante sau ca indicator al nivelului de determinare (D).
– se poate dovedi folositoare ca indicator al nivelului de anxietate experimentat de copii in timpul interventiilor de tip psihoterapie si mai ales ca masura a nivelului de desensibilizare si a procedurilor paradoxale in terapia comportamentala.
Scala T-anxietate din cadrul STAIC poate fi utilizata:
– in scopuri de cercetare pentru selectia copiilor in functie de nivelul de predilectie al acestora pentru trairea anxietatii sau ca metoda de detectie a tendintelor comportamentale nevrotice ale copiilor din ciclul primar.
– utila in masurarea eficientei procedurilor incluse in tratamentul clinic.

 
      Pentru fiecare din aceste instrumente, in urma scorarii electronice, sunt disponibile rapoarte descriptive detaliate.
JVIS (JACKSON VOCATIONAL INTEREST SURVEY)
Chestionarul de Interese Vocationale Jackson, a fost creat pentru a oferi un instrument eficient de masurare a intereselor vocationale, fiind o tehnica utila in consilierea vocationala si in luarea deciziilor vocationale. Este foarte folosit in diferite medii ce includ scolii si colegii, centre universitare de consiliere, agentii si oficii de ocupare a fortei de munca, inclusiv cele de afaceri si industrie, centre de reabilitare vocationala si de consiliere.
JVIS a fost construit avand in vedere urmatoarele zone de utilitate:
– pentru persoanele care se afla in cursul procesului de decizie a unei directii de studiu si de cariera.
– pentru elevii de liceu si pentru studentii care se afla in procesul formularii planurilor vocationale si educationale si care, inainte de a lua o decizie, ar putea gasi folositoare informatia cu privire la interesele lor.
– pentru orientare catre diverse programe universitare.
– in licee si facultati, in cadrul cursurilor profesionale dedicate ocupatiilor si alegerii ocupationale.
– pentru persoanele care au terminat scoala, dar care cauta consiliere vocationala si profesionala in vederea angajarii, cu scopul de a-i ajuta sa ia o decizie in legatura cu schimbarea ocupatiei sau de a-i ajuta in identificarea intereselor care ar putea corespunde unui anumit set de meserii.
– pentru studiul intereselor vocationale, in zona psihologiei scolare, a psihologiei muncii si a psihologiei industriale.
– pentru aspecte legate de dinamica de personal in organizatii, cum ar fi studii de clasificare a angajatilor, sau recrutarea si selectia angajatilor.
 
AMI (ACHIEVEMENT MOTIVATION INVENTORY) 

Inventarul de Motivaţie al Performanţei, este un test ce permite nu numai diagnoza acelor componente clasice ale motivatiei, precumsperanta de succes si frica de insucces, ci intelege motivatia performantei ca pe o orientare larga a actiunii, ca directionare a unei mari parti a personalitatii spre tematica performantei. Raportul contine 17 dimensiuni ale motivatiei performantei in profesie, acestea fiind foarte utile in domenii ca:
– selectia personalului,
– dezvoltatea personalului,
– consilierea scolara,universitara si profesionala,
– cercetarea psihologica diferentiala si cercetarea aplicativa,
– psihologia sportiva.

MLQ (MULTIFACTOR LEADERSHIP QUESTIONNAIRE)
      In ultimii 20 de ani MLQ (Chestionarul Multifactorial de Leadership) a devenit cel mai utilizat instrument pentru evaluarea leadershipului transformational si tranzactional.Acesta are doua forme: foma de autoevaluare si hereroevaluare. Forma de autoevaluare este destinata unei persoane care are o functie de conducere sau care aspira la ocuparea unei functii de conducere sau de supervizare. Aceasta persoana se evalueaza pe sine si propriile comportamente. Forma de heteroevaluare este destinata colaboratorilor , superiorilor, colegilor si subordonatilor persoanei evaluate. Astfel se poate realiza o evaluare 180 sau 360 de grade .
Zonele cele mai frecvente de utilizare a MLQ sunt:
– cercetarea de teren si de laborator- are o larga utilitate de la analiza impactului pe care diferite stiluri de leadership le au asupra angajatilor, pana la influenta asupra mediului si culturii organizationale.
– selectia, transferul si promovarea personalului – pot fi identificate persoanele potrivite pentru programe de trening, ori pentru care anumite programe de trening sunt importante. De asemenea MLQ poate fi utilizat pentru transferarea pe posturi de conducere si pentru promovarea in posturi de supervizare. Este foarte util in cadrul centrelor de evaluare, impreuna cu alte tehnici, poate oferi un profil cat mai complet al performantelor unui candidat si al potentialului sau de leadership.
– in selectia pentru plasarea managerilor in posturi, poate fi utilizat cu succes, pentru a decela care sunt persoanele cele mai potrivite si care ar necesita cel mai putin trening pentru anumite pozitii.
– dezvoltare si consiliere – MLQ si raportul de feedback MLQ este utilizat cu succes atat de consultantii interni cat si de cei externi pentru a oferi feedback individualizat managerilor si leaderilor in ceea ce priveste schimbarile care ar fi oportune in stilul lor de leadership. MLQ este un instrument util pentru coaching datorita faptului ca ofera comportamente specifice asupra carora leaderii se pot concentra in planul lor de autodezvoltare.
EPQ-R (Eysenck Pers. Quest. Revised)

Chestionarul de Personalitate Eysenck este un instrument creat pantru a măsura diferenţele individuale privind personalitatea. El se distinge prin simplitatea itemilor (106), prezită 6 scale: introversie vs extraversie, nevrotism (instabilitate emoţională), psihotism (capacitate de interrelaţionare), sinceritate (disimulare),  dependenţă (adicţie), si criminalitate. Poate fi folosit cu succes în toate domeniile ce necesită evaluări psihologice, fiind un instrument de discriminare fină între diferitele personalităţi umane. Se recomandă ca testul să fie aplicat împreună cu alte metode de evaluare, iar rezultatele lui să fie coroborate cu informaţii colaterale, (cum ar fi interviuri, observaţii comportamentale, anamneză, date culese din surse deschise ori de la observatori independenţi şi desigur rezultatele altor teste), pentru a rezulta o viziune coerentă şi corectă asupra persoanei evaluate.

IVE (CHESTIONARUL DE IMPULSIVITATE, SPIRIT DE AVENTURA SI EMPATIE)

A apărut ca o necesitate de completare a scalelor testului EPQ, observându-se ca scalade Impulsivitate corelează pozitiv cu scala de Psihotism, Spiritul e Aventură corelează cu Extraversia, iar Empatia corelează pozitiv cu factorul Nevrotism. Astfel se recomandă aplicarea impreună a testelor EPQ şi IVE, iar acestea în  cadrul unui proces mai extins de evaluare, împreună cu alte metode de evaluare. Domeniile de aplicare sunt foarte diverse: în consilierea şcolară şi vocaţională, în psihodiagnoză, în mediile de detenţie, în organizaţii în procesul de selecţie, în cercetare, etc…

GAMMA (General Ability measure for Adults)
       A  fost  proiectat  pentru  a  evalua  aptitudinea intelectuală utilizând designuri  abstracte.  Folosind  figuri  abstracte,  nonverbale,  testul este  un  instrument   destul   de   accesibil  unei  varietăţi  largi  de  oameni,   diferiţi  din  punct   de   vedere lingvistic,  cultural  şi  chiar educaţional.
Gamma evaluează aptitudinea mentală generală cu ajutorul unor itemi care necesită utilizarea raţionamentului şi a logicii în rezolvarea de probleme. Aceste calităţii îi conferă calitatea de a fi uşor de administrat inclusiv persoanelor adulte cu nevoi speciale (ex: bătrâni, adulţi surzi, adulţi cu retard, adulţi cu traumatisme cerebrale, adulţi cu dificultăţi de învăţare).
Proba a fost etalonată şi validată pentru populaţia României. Ea pote fi utilizată ca parte a evaluării psihologice oferind informaţii cuantificabile privind aptitudinile, în consiliere  ca parte a evaluării diagnostice oferite clientului, în afaceri şi industrie pentru selecţia, recrutarea şi evaluarea personalului, şi în general pentru testarea pe scară largă la grupuri mari, extinse,  datorită costurilor foarte reduse atât materiale cât şi de timp.
 
MABB-II, (Multidimensional Aptitude Battery)

Bateria  Multidimensională  de  Aptitudini  a  fost  proiectată  pentru  a  măsura  şi  scora  obiectiv  aptitudini  cognitive  generale,  adică  inteligenţa.  Rezultatele  se prezintă  sub  forma  unui  profil  care  conţine  5  scoruri  la  subtestele  verbale  şi  5  scoruri  la  sub testele  de  performanţă.
Aceasta baterie este destinata evaluării pe scală largă a aptitudinilor intelectuale la adulţi şi adolescenţi de peste 16 ani. Poate fi utilizat în diferite scopuri şi contexte: educaţie, consiliere în carieră,  industrie, afaceri, clinici şi instituţii pentru afecţiuni mentale, precum şi în cercetare.

F-JAS (Fleishman-job Analysis Survey)
          Reprezintă o metodă foarte cunoscută de analiză a muncii, care face legătura dintre sarcinile de muncă şi aptitudinile de care are nevoie personalul pentru  realizarea acestora. Include  52 de aptitudini, grupate în patru domenii: cognitiv, psihomotor, fizic şi senzorial-perceptiv şi 21 de aptitudini interpersonale, care ţin de structuri de personalitate.
F-JAS înlesneşte dezvoltarea directă a programelor de selecţie, instruire şi evaluare, căci specialistul în resurse umane poate folosi aptitudinile identificate prin intermediu F-JAS pentru alegerea sau dezvoltarea unor instrumente psihologice corespunzătoare cu postul pe care se centrează.
TESTUL ARBORELUI – KARL KOCH

Ideea de a utiliza desenul arborelui ca instrument de diagnostic psihologic i-a aparţinut lui Emile Jucker, consilier de orientare profesională la Fägsvil, cantonul Zurich. Mulţi alţi psihologi l-au folosit înainte ca ideea să fi făcut obiectul unui studiu metodic. Jucker s-a oprit la tema arborelui după lungi studii asupra istoriei culturii şi miturilor. După anul 1928, E. Jucker a aplicat testul ani de zile fără să facă analize statistice şi fără alt scop decât acela de a verifica un număr de observaţii empirice.

Ulterior, un alt psiholog elveţian Karl Koch, publică (1937) un manual complet cu date statistice: “cercetări experimentale”, un capitol special cu referire la dezvoltarea expresiei grafice la copil, tehnica de interpretare a desenului şi un studiu istorico-cultural asupra simbolismului arborelui.

Forma simbolică a arborelui se reduce fundamental la aceea de cruce, dar el este în acelaşi timp şi simbolul fecundităţii. Crucea este simbolul concilierii contrariilor, a principiului masculin cu cel feminin; în cruce totul este unificat, iar în mitul creştin crucea este schema fundamentală după care a fost construit Cosmosul de către Dumnezeu, este legea arhitecturală a lumii, simbol al binelui uman profund, al fiinţei care tinde să-şi realizeze unitatea armonioasă a instinctului şi spiritului pentru a se putea integra armoniei supreme care este ordinea Cosmosului.

Câmpul grafic al foii este identificat cu spaţiul vital şi acest spaţiu este structurat de reprezentările noastre în funcţie de arhetipuri care îşi au originea în inconştientul colectiv.

Dacă doriți să faceți o călătorie în structura personalității dumneavoastră, atunci este momentul să descoperim împreună frumusețea excepțională a proiecției folosind ”Testul Arborelui ” printr-o interpretare de excepție în care validitatea prin semnificație ne aduce mai aproape de ceea ce simțim, de ceea ce gândim, de ceea ce vorbim, de ceea ce dorim, de ceea ce putem, de ceea ce facem, de ceea ce ne asumăm, de ceea ce suntem noi – responsabili pentru actele și faptele noastre și de ceea ce ne reprezintă.

TESTUL DESENUL FAMILIEI – COLETTE JOURDAN-IONESCU, JOAN LACHANCE

Testul desenului familiei a suscitat un interes deosebit din partea cercetătorilor şi clinicienilor. El a făcut obiectul studiilor realizate din diferite perspective, nu întotdeauna complementare. Cercetătorii şi clinicienii insistă asupra necesităţii de a realiza o sinteză a datelor  existente asupra desenului familiei şi a dimensiunii diagnostice a acestuia.

Desenul familiei face o analiză din trei perspective: cea a dezvoltării, cea socio-culturală şi cea proiectivă. Dincolo de utilizarea sa ca probă proiectivă, Stein (1997) menţionează utilizarea în practica pediatrică a desenului familiei, care permite obţinerea de indici asupra comportamentelor individuale şi relaţiilor familiale, dar şi judecarea maturităţii capacităţi lor vizuale, motrice şi spaţiale. Acest test al desenului familiei poate face parte dintr-o baterie de verificare a gradului de pregătire pentru şcoală sau pentru evaluarea neurologică sau a problemelor de înţelegere. Borges şi Loureiro (1990) au subliniat deja utilitatea desenului familiei în cadrul consilierii psihopedagogice.

Desenul familiei poate fi utilizat într-un context de intervenţie. Comunian (1984) pune în evidenţă sprijinul pe care desenul familiei poate să-l constituie pentru o familie în  clarificarea relaţiilor familiale şi a exprimării acestora.

Printre tehnicile permiţând inserarea desenului familiei în cadrul terapeutic, cităm tehnica de evaluare utilizând arta familială care constă în reunirea informaţiilor într-o întâlnire de psihoterapie Adleriană (DeOrnellas, Kottman şi Millican, 1997). Este vorba în acest caz de

activităţi de desen, familia lucrând în echipe pe foi de hârtie separate apoi lucrând toţi  împreună pe aceeaşi foaie. De notat că terapeutul poate astfel obţine informaţii mai rapid atât despre indivizi cât şi despre întreaga familie.

În virtutea calităţilor sale proiective, testul desenului familiei este utilizat de numeroşi clinicieni şi cercetători pe diferite populaţii. Dacă majoritatea studiilor au fost realizate asupra copiilor de vârstă şcolară, există şi câteva studii asupra copiilor mai mici şi altele asupra adolescenţilor sau adulţilor. Tematicile abordate prin intermediul desenului familiei sunt, de asemenea diverse.

Vă învităm într-o călătorie mirifică în lumea proiecției, în care vom putem identifica și înțelege mai ușor cu ajutorul testului desenul familiei diferențele legate de vârstă sau sex și studiul calităților psihoemtrice a acestui test (validitate și fidelitate), evaluarea relaţiilor intra-familiale, în special, ale copiilor cu părinţi separaţi, recăsătoriţi sau ale copiilor care au pierdut un părinte; evaluarea populațiilor prezentând diferite tulburări dar și descrierea diferențelor legate de cultură.

TESTUL PERSOANEI – ADA ABRAHAM

“Testul desenului persoanei” (Draw A Person Test sau D.A.P.)  a apărut în literatură sub numele de “testul Machover” sau “desenul figurii umane “.

            Utilizând zilnic testul omuleţului pentru a stabili QI-ul, Machover a descoperit că testul furnizează un material clinic bogat şi independent de nivelul intelectual al subiectului.

“Copiii care obţin aceeaşi vârstă mintală la test realizează adesea desene care diferă într-un mod frapant şi care sunt foarte personalizate”, scrie ea, ca o concluzie a experienţei sale (Machover, p. 20).

            Lucrând mai mulţi ani cu testul desenului persoanei, Ada Abraham a ajuns la convingerea că psihologul poate găsi în acesta un ajutor cert şi eficacitate. Adesea, ea a fost frapată şi impresionată de revelaţiile profunde şi mărturisirile fără echivoc pe care le făceau, prin intermediul testului, copiii sau adulţii examinaţi. Se întâmpla, de asemenea, ca acestea să nu se producă decât după o muncă dificilă de analiză şi comparaţie. Alteori, se îndoia că ar putea ieşi ceva din protocoalele întocmite. Acestea au fost şi motivele care au determinat-o să caute mijloacele de ameliorare a muncii ei.

Munca psihologului cu testul desenului persoanei este de natură clinică. Este vorba de-a reuşi să descrie şi să înţeleagă o personalitate anume şi complet originală în motivaţiile, conflictele şi modul său de viaţă. Acest instrument a devenit mai suplu şi de mare ajutor în multe cercetări. Astfel nu există nici un conflict între psihologia experimentală şi cea clinică. Ele învaţă una de la cealaltă şi se sprijină reciproc. Cea mai mare parte din materialele pe care le întâlnim în literatură se referă la metoda experimentală proprie testologiei, chiar proiective, din zilele noastre,

Metoda recensământului categorial trebuie să lase locul unei cercetări având ca bază o teorie de ispiraţie şi directoare, care va explica şi legea, şi cazul individual. Acest lucru este esenţial pentru progresul testologiei proiective aşa cum au fost teoria atomică sau cea evoluţionistă în fizică şi, respectiv, în biologie. Aceasta este perspectiva din care putem constitui bazele teoretice ale unei interpretări a desenului persoanei.

După ce o să desenați o persoană veți primi informații foarte utile despre personalitatea dumneavoastră, despre stilul dumneavoastră de viață, despre cum vă îndepliniți sarcinile de viață, iar răspunsurile pe care le vom creiona împreună vor fi de fapt ipoteze demonstrate de psihologii noștri clinicieni care vor face echipă cu dumneavoastră în această splendidă aventură a cunoașterii naturii umane. Îndrăzniți!

MATRICELE PROGRESIVE RAVEN: STANDARD, COLOR, AVANSATE

Cabinetul nostru deţine licenţa  de aplicare pentru formele Matricele Progresive Raven Color, Standard ( Clasic, Paralel, Plus) şi Matricele Progresive Avansate.

Testul, sub diferitele sale forme, evaluează abilitatea eductivă (factorul g, inteligenţa, după Spearman, are două faţete anume: abilitatea eductivă şi abilitatea reproductivă). Abilitatea eductivă este abilitatea de a crea insighturi noi, de a discerne semnificaţia de cofuzie, de a percepe şi identifica relaţii. Trăsătura esenţială este capacitatea de a genera concepte noi, în mare măsură non-verbale, acestea permiţînd o gândire clară. Una din calităţile sale importante, este faptul că poate fi aplicat persoanelor de diferite culturi, vorbitoare de limbi diferite, cu diferite niveluri de cultură şi educaţie, aceasta deoarece este un test non-verbal.

ASSET  (An Organizational Stress Screening Tool)
     A fost proiectat ca instrument ce măsoară posibila expunere a membrilor unei organizaţii la sters. ASSET asigură, de asemenea, şi obţinerea de informaţii importante cu privire la nivelul sănătăţii fizice, a stării de bine psihologice  şi a implicării existente în relaţia organizaţie – angajaţi. Este de asemenea un instrument rapid şi eficient de evaluare, monitorizare şi orientare a atenţieie companiei asupra zonelor de risc potenţial.

      Exemle de factori stresori specifici locului de muncă: 
– Căldură, frig, zgomot ;
– Stresori de rol  ;
– Încărcarea muncii ;
– Ritmul muncii, presiunea timpului ;
– Solicitări şi conflicte interpersonale ;
– Exigenţe situaţionale ;
– Perceperea controlului, a predictivităţii acţiunilor întreprinse;
– Încărcarea emoţională a muncii;

– Stresori traumatici ai locului de muncă (ex.violenţa la locul de muncă, comportamentul agresiv al colegilor, respectiv al şefului direct etc.)
Dintre consecinţele ale stresului ocupaţional putem enumera trei categorii:
– Fizice / Medicale / Fiziologice: boli cardiovasculare, ulcere, dureri de spate şi aritmie, migrene, creşterea tensiunii sangvine şi a ritmului cardiac, boli hormonale;
– Psihilogice: epuizare nervoasă şi emoţională, depresie, anxietate, probleme familiare, insomnii, insatisfacţii la locul de muncă;
– Comportamentale şi organizaţionale: decizii viciate de prelucrări deficitare de informaţii, performanţe scăzute în muncă, întârzieri, absenteism, abuz de medicamente, alcool, tutun, fluctuaţie de personal, comportamente contraproductive: neimplicare, sabotaje, violenţă, hărţuiri.
Structura generală a secţiunilor chestionarului acoperă mai multe aspecte:
– Percepţii asupra muncii:
– relaţii profesionale,
– echilibru muncă – viaţă personală,
– supraîncărcare,
– siguranţa locului de muncă,
– control,
– resurse şi comunicare,
– plăţi şi beneficii,
– aspecte ale muncii
– Atitudini faţă de organizaţie:
– angajamentul perceput al organizaţiei faţă de membrii săi,
– angajamentul membrilor faţă de organizaţia lor,
– Sănătatea personală:
– bunăstarea psihologică,
– sănătatea fizică,
– Chestiuni suplimentare: informaţii biografice cu privite la stres:
– informaţii privitoare la locul de muncă actual,
– informaţii legate de domeniul de activitate,
– informaţii demografice de bază: vârstă, sex, stare civilă, etc..,
– educaţie,
– stilul vieţii,
– loisir şi relaxare

TOM – TESTUL DE ORIENTARE MOTIVATIONALA dupa LAURA BORGOGNI, LAURA PETITTA si CLAUDIO BARBARANELLI

TOM este un test de orientare motivationala scurt, usor de administrat si de scorat, care se potriveste perfect nevoilor specialistilor care activeaza in domeniul resurselor umane. Testul este ideal atat ca screener, cat si pentru plasarea personalului si pentru evaluarea preferintelor motivationale, in scopuri asociate dezvoltarii carierei sau promovarii.

TOM este o proba de clasa A, in sistemul international de clasificare a testelor. Aceasta face ca acest test sa fie accesibil usor psihologilor dar si specialistilor din resurse umane. Testul a foe bine elaborat din punct de vedere psihometric, demonstrand caracteristici excelente, atunci cand a fost examinat chiar si cu metode statistice complicate, precum analiza factoriala confirmatoare.
Testul de orientare motivationala a fost tradus, adaptat si etalonat cu mare grija pe un esantion normativ voluminos (1214 participanti) de catre HORIA PITARIU, DANIELA VERCELLINO si DRAGOS ILIESCU. Testul poate fi aplicat si interpretat cu usurinta de catre specialisti recomandand utilizarea sa extinsa in context romanesc.

TOM prezinta motivatia la locul de munca utilizand urmatoarele scale:
– SCALA DE ORIENTARE SPRE OBIECTIVE
– SCALA DE ORIENTARE SPRE INOVATIE
– SCALA DE ORIENTARE SPRE CONDUCERE
– SCALA DE ORIENTARE SPRE RELATIONARE
– SCALA DE DEZIRABILITATE SOCIALA CARE URMARESTE IDENTIFICAREA PROFILURILOR FALSE

EQ-I  EMOTIONAL QUOTIENT INVENTORY
DR. REUVEN BAR-ON
            Psihologii incearca de mai multi ani sa conceptualizeze si sa defineasca inteligenta. In secolul trecut, inteligenta a fost masurata cu ajutorul coeficientului IQ, care incearca sa surprinda capacitatea si functionalitatea cognitiva, care reprezinta capacitatea unei persoane de invatare, rememorare, aplicare, gandire, rationare si abstractizare. Conceptul de inteligenta emotionala aduce noi argumente in intelegerea inteligentei umane, extizand felul in care evaluam inteligenta generala.
In sens larg inteligenta  emotionala se refera la dimensiunile emotionala, personala, sociala si de supravietuire ale inteligentei, care adesea sunt mai importante pentru functionarea cotidiana a unei persoane decat sunt aspectele cognitive, traditionale ale inteligentei. Inteligenta emotionala se ocupa cu intelegerea propriei persoane si a altora, cu relationarea interumana, cu adaptarea la cerintele mediului. Inteligenta emotionala este tactica si se refera la capacitatea adaptativa pe termen lung. Inteligenta emotionala ajuta la prezicerea succesului, deoarece reflecta modul in care o persoana isi aplica deprinderile si cunostintele la situatiile imediate. Intr-un fel, masurarea inteligentei emotionale, inseamna masurarea”bunului simt” al unei persoane si aptitudinea acesteia de a se descurca in lume.
COMPONENTELE INTELIGENTEI EMOTIONALE MASURATE DE EQ-I:
-COMPONENTE INTRAPERSONALE:
– RESPECTUL DE SINE
– CONSTIINTA DE SINE EMOTIONALA
– ASERTIVITATE
– INDEPENDENTA
– AUTOACTUALIZARE
-COMPONENTELE ADAPTABILITATII:
– TESTAREA REALITATII
– FLEXIBILITATEA
– REZOLVAREA DE PROBLEME
– COMPONENTELE STARII GENERALE:
– OPTIMISM
– FERICIRE
– COMPONENTE INTERPERSONALE
– EMPATIE
– RESPONSABILITATE SOCIALA
– RELATIONARE INTERPERSONALA
– COMPONENTELE MANAGEMENTULUI STRESULUI:
– TOLERANTA LA STRES
– CONTROLUL IMPULSURILOR.
DDDI – INDICATORUL DULA PRIVIND SOFATUL PERICULOS (THE DULA DANGEROUS DRIVING INDEX) -CHRIS S. DULA, PH.D

         Sofatul periculos este un termen global, care cuprinde toate acele situatii din trafic in care potentialul de accident este mai mare decat ar fi in mod normal cazul, daca soferul ar fi complet constient de mediul sau inconjurator, complet treaz si atent, bine antrenat si ar sofa in conditii bune din punct de vedere meteorologic, de trafic de drum.
Chestionarul DDDi a fost creat initial pentru a masura un construct care se intitula “sofat agresiv”. Chiar daca agresivitatea la volan prezinta un real risc, acesta este doar unul dintre multele domenii ale sofatului care sunt periculoase. DDDI a fost impartit in trei scale denumite :
– AGRESIVITATE (AGGRESSIVE DRIVING)
– COGNITII/EMOTII NEGATIVE
(NEGATIVE COGNITIVE/EMOTIONAL DRIVING)
– RISC (RISKY DRIVING)
Unele persoane pot intelege conceptul “furia la volan” ca desemnand o suparare accentuata (adica o stare emotionala) cauzata de o situatie de condus, altii pot sa isi reprezinte astfel agresiunea fizica sau verbala (adica un comportament efectiv) produsa cuiva de catre conducatorul mentionat.
Pentru a distinge mai departe intre agresiune si alte tipuri de risc, ar trebui subliniat faptul ca trecutul pe culoarea rosie a semaforului, condusul cu viteza mare, depasirile riscante, condus sub influenta alcoolului sunt rareori comportamente prin care soferul intentioneaza sa faca rau cuiva.Totusi aceste comportamente aduc cu sine un risc evident crescut de a genera un conflict cu cei care percep aceste actiuni ca fiind directionate spre a le face rau. De asemenea, astfel de comportamente, chiar daca sunt principial neagresive, cresc posibilitatea producerii unui accident rutier, deoarece soferul care conduce astfel nu poate sa prevada comportamentele altor soferi care ar putea sa ii iasa in cale.
Cu cat mai mult un sofer cedeaza acestor tendinte de a conduce riscant, de a resimti emotii si ganduri negative in timpul sofatului, sau ar dori sa le cauzeze rau altor participanti in trafic, cu atat mai mult acel sofer poate fi desemnat drept sofer periculos.
DDDI masoara cele trei tipuri principale de sofat periculos.