F-JAS (Fleishman-job Analysis Survey)

TESTUL ARBORELUI – KARL KOCH

Ideea de a utiliza desenul arborelui ca instrument de diagnostic psihologic i-a aparţinut lui Emile Jucker, consilier de orientare profesională la Fägsvil, cantonul Zurich. Mulţi alţi psihologi l-au folosit înainte ca ideea să fi făcut obiectul unui studiu metodic. Jucker s-a oprit la tema arborelui după lungi studii asupra istoriei culturii şi miturilor. După anul 1928, E. Jucker a aplicat testul ani de zile fără să facă analize statistice şi fără alt scop decât acela de a verifica un număr de observaţii empirice.

Ulterior, un alt psiholog elveţian Karl Koch, publică (1937) un manual complet cu date statistice: „cercetări experimentale”, un capitol special cu referire la dezvoltarea expresiei grafice la copil, tehnica de interpretare a desenului şi un studiu istorico-cultural asupra simbolismului arborelui.

Forma simbolică a arborelui se reduce fundamental la aceea de cruce, dar el este în acelaşi timp şi simbolul fecundităţii. Crucea este simbolul concilierii contrariilor, a principiului masculin cu cel feminin; în cruce totul este unificat, iar în mitul creştin crucea este schema fundamentală după care a fost construit Cosmosul de către Dumnezeu, este legea arhitecturală a lumii, simbol al binelui uman profund, al fiinţei care tinde să-şi realizeze unitatea armonioasă a instinctului şi spiritului pentru a se putea integra armoniei supreme care este ordinea Cosmosului.

Câmpul grafic al foii este identificat cu spaţiul vital şi acest spaţiu este structurat de reprezentările noastre în funcţie de arhetipuri care îşi au originea în inconştientul colectiv.

Dacă doriți să faceți o călătorie în structura personalității dumneavoastră, atunci este momentul să descoperim împreună frumusețea excepțională a proiecției folosind ”Testul Arborelui ” printr-o interpretare de excepție în care validitatea prin semnificație ne aduce mai aproape de ceea ce simțim, de ceea ce gândim, de ceea ce vorbim, de ceea ce dorim, de ceea ce putem, de ceea ce facem, de ceea ce ne asumăm, de ceea ce suntem noi – responsabili pentru actele și faptele noastre și de ceea ce ne reprezintă.

TESTUL DESENUL FAMILIEI – COLETTE JOURDAN-IONESCU, JOAN LACHANCE

Testul desenului familiei a suscitat un interes deosebit din partea cercetătorilor şi clinicienilor. El a făcut obiectul studiilor realizate din diferite perspective, nu întotdeauna complementare. Cercetătorii şi clinicienii insistă asupra necesităţii de a realiza o sinteză a datelor  existente asupra desenului familiei şi a dimensiunii diagnostice a acestuia.

Desenul familiei face o analiză din trei perspective: cea a dezvoltării, cea socio-culturală şi cea proiectivă. Dincolo de utilizarea sa ca probă proiectivă, Stein (1997) menţionează utilizarea în practica pediatrică a desenului familiei, care permite obţinerea de indici asupra comportamentelor individuale şi relaţiilor familiale, dar şi judecarea maturităţii capacităţi lor vizuale, motrice şi spaţiale. Acest test al desenului familiei poate face parte dintr-o baterie de verificare a gradului de pregătire pentru şcoală sau pentru evaluarea neurologică sau a problemelor de înţelegere. Borges şi Loureiro (1990) au subliniat deja utilitatea desenului familiei în cadrul consilierii psihopedagogice.

Desenul familiei poate fi utilizat într-un context de intervenţie. Comunian (1984) pune în evidenţă sprijinul pe care desenul familiei poate să-l constituie pentru o familie în  clarificarea relaţiilor familiale şi a exprimării acestora.

Printre tehnicile permiţând inserarea desenului familiei în cadrul terapeutic, cităm tehnica de evaluare utilizând arta familială care constă în reunirea informaţiilor într-o întâlnire de psihoterapie Adleriană (DeOrnellas, Kottman şi Millican, 1997). Este vorba în acest caz de

activităţi de desen, familia lucrând în echipe pe foi de hârtie separate apoi lucrând toţi  împreună pe aceeaşi foaie. De notat că terapeutul poate astfel obţine informaţii mai rapid atât despre indivizi cât şi despre întreaga familie.

În virtutea calităţilor sale proiective, testul desenului familiei este utilizat de numeroşi clinicieni şi cercetători pe diferite populaţii. Dacă majoritatea studiilor au fost realizate asupra copiilor de vârstă şcolară, există şi câteva studii asupra copiilor mai mici şi altele asupra adolescenţilor sau adulţilor. Tematicile abordate prin intermediul desenului familiei sunt, de asemenea diverse.

Vă învităm într-o călătorie mirifică în lumea proiecției, în care vom putem identifica și înțelege mai ușor cu ajutorul testului desenul familiei diferențele legate de vârstă sau sex și studiul calităților psihoemtrice a acestui test (validitate și fidelitate), evaluarea relaţiilor intra-familiale, în special, ale copiilor cu părinţi separaţi, recăsătoriţi sau ale copiilor care au pierdut un părinte; evaluarea populațiilor prezentând diferite tulburări dar și descrierea diferențelor legate de cultură.

TESTUL PERSOANEI – ADA ABRAHAM

„Testul desenului persoanei” (Draw A Person Test sau D.A.P.)  a apărut în literatură sub numele de „testul Machover” sau „desenul figurii umane „.

            Utilizând zilnic testul omuleţului pentru a stabili QI-ul, Machover a descoperit că testul furnizează un material clinic bogat şi independent de nivelul intelectual al subiectului.

„Copiii care obţin aceeaşi vârstă mintală la test realizează adesea desene care diferă într-un mod frapant şi care sunt foarte personalizate”, scrie ea, ca o concluzie a experienţei sale (Machover, p. 20).

            Lucrând mai mulţi ani cu testul desenului persoanei, Ada Abraham a ajuns la convingerea că psihologul poate găsi în acesta un ajutor cert şi eficacitate. Adesea, ea a fost frapată şi impresionată de revelaţiile profunde şi mărturisirile fără echivoc pe care le făceau, prin intermediul testului, copiii sau adulţii examinaţi. Se întâmpla, de asemenea, ca acestea să nu se producă decât după o muncă dificilă de analiză şi comparaţie. Alteori, se îndoia că ar putea ieşi ceva din protocoalele întocmite. Acestea au fost şi motivele care au determinat-o să caute mijloacele de ameliorare a muncii ei.

Munca psihologului cu testul desenului persoanei este de natură clinică. Este vorba de-a reuşi să descrie şi să înţeleagă o personalitate anume şi complet originală în motivaţiile, conflictele şi modul său de viaţă. Acest instrument a devenit mai suplu şi de mare ajutor în multe cercetări. Astfel nu există nici un conflict între psihologia experimentală şi cea clinică. Ele învaţă una de la cealaltă şi se sprijină reciproc. Cea mai mare parte din materialele pe care le întâlnim în literatură se referă la metoda experimentală proprie testologiei, chiar proiective, din zilele noastre,

Metoda recensământului categorial trebuie să lase locul unei cercetări având ca bază o teorie de ispiraţie şi directoare, care va explica şi legea, şi cazul individual. Acest lucru este esenţial pentru progresul testologiei proiective aşa cum au fost teoria atomică sau cea evoluţionistă în fizică şi, respectiv, în biologie. Aceasta este perspectiva din care putem constitui bazele teoretice ale unei interpretări a desenului persoanei.

După ce o să desenați o persoană veți primi informații foarte utile despre personalitatea dumneavoastră, despre stilul dumneavoastră de viață, despre cum vă îndepliniți sarcinile de viață, iar răspunsurile pe care le vom creiona împreună vor fi de fapt ipoteze demonstrate de psihologii noștri clinicieni care vor face echipă cu dumneavoastră în această splendidă aventură a cunoașterii naturii umane. Îndrăzniți!

MATRICELE PROGRESIVE RAVEN: STANDARD, COLOR, AVANSATE

Cabinetul nostru deţine licenţa  de aplicare pentru formele Matricele Progresive Raven Color, Standard ( Clasic, Paralel, Plus) şi Matricele Progresive Avansate.

Testul, sub diferitele sale forme, evaluează abilitatea eductivă (factorul g, inteligenţa, după Spearman, are două faţete anume: abilitatea eductivă şi abilitatea reproductivă). Abilitatea eductivă este abilitatea de a crea insighturi noi, de a discerne semnificaţia de cofuzie, de a percepe şi identifica relaţii. Trăsătura esenţială este capacitatea de a genera concepte noi, în mare măsură non-verbale, acestea permiţînd o gândire clară. Una din calităţile sale importante, este faptul că poate fi aplicat persoanelor de diferite culturi, vorbitoare de limbi diferite, cu diferite niveluri de cultură şi educaţie, aceasta deoarece este un test non-verbal.

ASSET  (An Organizational Stress Screening Tool)

      Exemle de factori stresori specifici locului de muncă: 
– Căldură, frig, zgomot ;
– Stresori de rol  ;
– Încărcarea muncii ;
– Ritmul muncii, presiunea timpului ;
– Solicitări şi conflicte interpersonale ;
– Exigenţe situaţionale ;
– Perceperea controlului, a predictivităţii acţiunilor întreprinse;
– Încărcarea emoţională a muncii;

– Stresori traumatici ai locului de muncă (ex.violenţa la locul de muncă, comportamentul agresiv al colegilor, respectiv al şefului direct etc.)
Dintre consecinţele ale stresului ocupaţional putem enumera trei categorii:
– Fizice / Medicale / Fiziologice: boli cardiovasculare, ulcere, dureri de spate şi aritmie, migrene, creşterea tensiunii sangvine şi a ritmului cardiac, boli hormonale;
– Psihilogice: epuizare nervoasă şi emoţională, depresie, anxietate, probleme familiare, insomnii, insatisfacţii la locul de muncă;
– Comportamentale şi organizaţionale: decizii viciate de prelucrări deficitare de informaţii, performanţe scăzute în muncă, întârzieri, absenteism, abuz de medicamente, alcool, tutun, fluctuaţie de personal, comportamente contraproductive: neimplicare, sabotaje, violenţă, hărţuiri.
Structura generală a secţiunilor chestionarului acoperă mai multe aspecte:
– Percepţii asupra muncii:
– relaţii profesionale,
– echilibru muncă – viaţă personală,
– supraîncărcare,
– siguranţa locului de muncă,
– control,
– resurse şi comunicare,
– plăţi şi beneficii,
– aspecte ale muncii
– Atitudini faţă de organizaţie:
– angajamentul perceput al organizaţiei faţă de membrii săi,
– angajamentul membrilor faţă de organizaţia lor,
– Sănătatea personală:
– bunăstarea psihologică,
– sănătatea fizică,
– Chestiuni suplimentare: informaţii biografice cu privite la stres:
– informaţii privitoare la locul de muncă actual,
– informaţii legate de domeniul de activitate,
– informaţii demografice de bază: vârstă, sex, stare civilă, etc..,
– educaţie,
– stilul vieţii,
– loisir şi relaxare

TOM – TESTUL DE ORIENTARE MOTIVATIONALA dupa LAURA BORGOGNI, LAURA PETITTA si CLAUDIO BARBARANELLI

TOM este un test de orientare motivationala scurt, usor de administrat si de scorat, care se potriveste perfect nevoilor specialistilor care activeaza in domeniul resurselor umane. Testul este ideal atat ca screener, cat si pentru plasarea personalului si pentru evaluarea preferintelor motivationale, in scopuri asociate dezvoltarii carierei sau promovarii.

TOM este o proba de clasa A, in sistemul international de clasificare a testelor. Aceasta face ca acest test sa fie accesibil usor psihologilor dar si specialistilor din resurse umane. Testul a foe bine elaborat din punct de vedere psihometric, demonstrand caracteristici excelente, atunci cand a fost examinat chiar si cu metode statistice complicate, precum analiza factoriala confirmatoare.
Testul de orientare motivationala a fost tradus, adaptat si etalonat cu mare grija pe un esantion normativ voluminos (1214 participanti) de catre HORIA PITARIU, DANIELA VERCELLINO si DRAGOS ILIESCU. Testul poate fi aplicat si interpretat cu usurinta de catre specialisti recomandand utilizarea sa extinsa in context romanesc.

TOM prezinta motivatia la locul de munca utilizand urmatoarele scale:
– SCALA DE ORIENTARE SPRE OBIECTIVE
– SCALA DE ORIENTARE SPRE INOVATIE
– SCALA DE ORIENTARE SPRE CONDUCERE
– SCALA DE ORIENTARE SPRE RELATIONARE
– SCALA DE DEZIRABILITATE SOCIALA CARE URMARESTE IDENTIFICAREA PROFILURILOR FALSE

EQ-I  EMOTIONAL QUOTIENT INVENTORY

DR. REUVEN BAR-ON

DDDI – INDICATORUL DULA PRIVIND SOFATUL PERICULOS (THE DULA DANGEROUS DRIVING INDEX) -CHRIS S. DULA, PH.D