Adresa: Str. Hermann Oberth nr.1, Tel: 0268 417 007; 0744-846.669; email: office@cabpsi.roProgram: Luni - Vineri 9:00-18:00

DEPRESIA POSTPARTUM ŞI MECANISMELE DE COPING LA MAMELE PRIMIPARE VS. MAMELE MULTIPARE

Posted in: Articole, Cercetare Started by

DEPRESIA POSTPARTUM ŞI MECANISMELE DE COPING LA MAMELE PRIMIPARE VS. MAMELE MULTIPARE

              În ultimii ani, numărul românilor care suferă de depresii aproape s-a dublat faţă de 1989 în timp ce numărul sinuciderilor în Uniunea Europeană se ridică la 10 la o sută de mii de locuitori, în ţările Europei Centrale la 17 la o sută de mii de locuitori, România – 12 la o sută de mii de locuitori, iar în ţările fostei Uniuni Sovietice – 29 la o sută de mii de locuitori. Date raportate în dinamica, incepând cu 1994 şi până în 2008 arată existenţa unei creşteri a tulburarii depresive. Incidenţa maximă înregistrată pentru depresie este la grupele de vârste 35-44 de ani.

Creşterea incidenţei depresiei este modulată de o serie de factori printre care: condiţiile socio-economice şi ritmul alert al societăţii contemporane, acurateţea depistării şi criteriologiei diagnostice, sensibilizarea corpului medical la problematica, dezvoltarea reţelei ambulatorii de asistenţă, creşterea adresabilităţii.

Perioada gravidităţii şi procesul naşterii este o perioadă de schimbări intense, atât în sfera psihicului femeii, cât şi în cea fizică. Încă din momentul concepţiei apar schimbări hormonale, se instaurează o stare psihică specifică, modificări ce vor avea influenţă asupra evoluţiei sarcinii, a naşterii şi asupra perioadei post-natale.

            Perioada gravidităţii este marcată de nenumărate zbuciumuri sufleteşti ce alternează cu perioade de mulţumire şi sentimente de împlinire. Fiecare părinte alcătuieşte un ”portret rebot” al viitorului copil în funcţie de care îşi formează aşteptările. De multe ori acest “portret rebot” dăunează echilibrului psihologic al viitoarei mame, echilibru mult pus la încercare de o serie de temeri.

            Lucrând cu femeile gravide care traversează o perioadă de criză am putut observa un anumit profil psihologic ce le caracterizează: disperare, teamă, imposibilitatea concentrării gândurilor pe găsirea unei soluţii, griji pentru perioada maternităţii.

            În momentul prezentării la şedinţele de consilere psihologică, atât tabloul congnitiv, cât şi cel afectiv este dominat de depresie şi anxietate. Nu greşesc dacă afirm că, în general, femeile din mediile defavorizate – dar nu numai, au mari carenţe informaţionale despre perioada gravidităţii şi despre naştere. Din acest motiv ele îşi construiesc o imagine negativă, chiar catastrofică, despre perioada ce va urma.

            După depăşirea perioadei de criză, în mod concret după naştere, femeile au o nouă perspectivă asupra vieţii, constatându-se o îmbunătăţire considerabilă a tonusului afectiv şi cognitiv.

           Perioada gravidităţii, momentul naşterii, perioada ce urmează imediat naşterii sunt evenimente cu un puternic caracter autobiografic. Încărcătura afectivă din această perioadă are drept efect o fixare cu o mare acurateţe a faptelor, impresiilor şi chiar a aşteptărilor.

            Studiul pe care ne-am propus să-l realizăm a avut drept temă consistenţa amintirilor din perioadele de travaliu, de naştere şi de post-travaliu. Un aspect important a ceeea ce ne-am propus să realizăm a fost şi o analiză calitativă a stării psihice de dinaintea şi de după momentul naşterii, încercând să surprindem tabloul trăirilor afective şi pe cel al cogniţiilor.

            De asemenea ne-a interesat mecanismul de coping la mamele primipare vs. mamele multipare atunci când depresia postpartum se face resimţită. Am căutat să evidenţiem unele diferenţe între mecanismele de coping utilizate de mamele primipare vs mamele multipare precum şi relaţia dintre mecanismele de coping şi tulburările emoţionale: anxietate şi depresie postpartum.

            Pentru a evalua aceste lucruri am realizat o cercetare în care participantele erau lehuze ce se aflau în maternitate.

Cercetarea a fost efectuată în oraşul Braşov în perioada noiembrie 2009 – ianuarie 2010 în Maternitatea Braşov după un prim studiu pilot efectuat la Maternitatea din Iaşi în anul 2003. Acesta a fost îmbunătăţit prin completarea cercetării de bază cu evaluarea depresiei postpartum şi mecanismele de coping folosite de mamele primipare vs. mamele multipare. La cercetare au participat 87 de femei aflate în perioada de lehuzie, dintre care 59 de naşteri au fost normale, iar 28  au fost prin operaţie de cezariană. Media de vârstă a fost de 28,64 ani. Nivelul educaţional a fost variabil (studii primare, medii şi superioare).

Dr. psiholog GHERASIM CĂTĂLIN MARIUS

Leave a Reply

Contact US

Numele (obligatoriu)

Adresa de email (obligatoriu)

Subiectul

Mesaj