SIMPOZION MARIAN BEJAT

SESIUNEA DE COMUNICĂRI ŞTIINŢIFICE

–   TÂRGU JIU SEPTEMBRIE  2007  –

OPTIMIZAREA ŞI CORELAREA ACTULUI DE EVALUARE PSIHOLOGICĂ CU CEL DE SELECŢIE, FORMARE, CONSILIERE PSIHOLOGICĂ

ŞI EDUCAŢIE PERMANENTĂ ÎN TRANSPORTURILE RUTIERE

                                                                                psih.drd. Gherasim Cătălin Marius

 

           Transportul este o verigă foarte importantă în economia oricărei ţări, devenind şi un factor de influenţare a activităţilor umane, prin optimizarea şi accelerarea schimburilor de mărfuri şi persoane. În ziua de azi, datorită creşterii vitezelor de transport şi înnoirii parcului auto cu autovehicule performante se ajunge la o comprimare a timpului şi distanţelor în desfăşurarea activităţilor de transport. Niciodată acestă infrastructură nu a fost mai aglomerată, niciodată numărul victimelor accidentelor rutiere nu a fost mai mare ca în ultimii ani.

            Mijloacele de transport rutier au dobândit puternice conotaţii psihologice prin legăturile care se creează între ele şi sfera afectiv-motivaţională a personalităţii umane. Autovehiculul a devenit o necesitate pentru majoritatea populaţiei, fiind influenţate atât activităţile productive cât şi cele distractive. Astfel aria de cuprindere a activităţii profesioniste de conducere auto este extrem de largă şi cuprinde un număr foarte mare de persoane – conducători auto profesionişti.

            Realitatea actuală dar şi ceea va urma în transporturile rutiere-după Simionca, solicită din partea personalului implicat în siguranţa circulaţiei şi în special din partea psihologilor din domeniul transporturilor o mai mare angajare privind interacţiunea activităţii de evaluare psihologică, constatare (diagnostic), consiliere psihologică, cu cea de formare profesională a şoferilor.

            Persoanele care îşi desfăşoară activitatea în organizaţii trebuie să fie evaluate periodic în privinţa performanţelor lor profesionale şi personale. În Codul Muncii-art.29, se specifică foarte clar că nu pot fi angajate în muncă persoane cărora nu le-au fost verificate prealabil aptitudinile profesionale şi cele personale, pentru postul şi funcţia încredinţate. De asemenea în Legea 319/2006 şi în Normele de aplicare  a Legii 319 se specifică tranşant că angajatorul poate angaja numai persoane care în urma examinării medicale şi a evaluării aptitudinilor psihoprofesionale pentru funcţia şi postul încredinţat sunt apte să-şi desfăşoare activitatea.

            În domeniul nostru de activitate sunt prevăzute normele specifice conform Ordinului 447/2003 al M.L.P.T.L –privind examinarea medicală şi psihologică a personalului din transporturi cu responsabilităţi în siguranţa circulaţiei şi a navigaţiei.

Aceste instrucţiuni stabilesc condiţiile în care se efectuează examinarea :

• examinarea medicală şi psihologică:-periodică a personalului cu responsabilităţi în siguranţa circulaţiei specifice fiecărui mod de transport; – la angajarea în funcţii cu responsabilităţi în siguranţa circulaţiei; -la schimbarea locului de muncă sau pentru participarea la cursuri de pregătire profesională dacă prin reglementări specifice fiecărui mod de transport aceste examene sunt prevăzute în mod expres; – la termenele de revizuire stabilite.

Controlul medical şi psihologic periodic este obligatoriu pentru personalul angajat în funcţii cu responsabilităţi în siguranţa circulaţiei, la termenele stabilite în anexa nr.2 a Ordinului 447, şi se efectuează în cabinetele de specialitate din policlinicile teritoriale ale M.L.P.T.L şi în laboratoarele de psihologie teritoriale acreditate în acest sens. Personalul din transporturi cu responsabilităţi în siguranţa circulaţiei trebuie să fie apt din punct de vedere medical şi psihologic conform baremelor de specialitate stabilite de M.L.P.T.L.

Analiza muncii determină sarcinile de muncă aferente postului şi caracteristicile persoanelor care pot să le îndeplinească. Pe baza informaţiilor obţinute prin analiza muncii se elaborează : -descrierea postului (sarcini, responsabilităţi, relaţii); – specificaţiile postului (enumerarea condiţilor pe care trebuie să le îndeplinească ocupantul postului pentru a putea avea performanţe de nivel superior).

Descrierea postului conţine şi standardele de performanţă, acestea indicând ce se aşteaptă de la ocupantul postului, pentru fiecare dintre principalele lui responsabilităţi şi atribuţii. La ele se face raportarea pentru aprecierea performanţelor profesionale ale celui care ocupă postul. Standardele de performanţă pentru a fi utile, trebuie să fie formulate clar, în termeni concreţi.

Pe baza descrierilor postului se elaborează specificaţiile postului. Acestea răspund la întrebarea:”Ce caracteristici psihice şi/sau fizice şi ce experienţă sunt necesare pentru ca munca aferentă postului să fie executată bine?”

Să vedem cum arată o psihoprofesiogramă a conducătorului auto: vezi Anexa nr.1

Examinarea psihologică se efectueză conform metodologiei prevăzute în anexa nr. 4 a Ordinului 447/2003, iar metodele de examinare şi de elaborare a psihodiagnosticului în laboratoarele psihologice teritoriale autorizate de Colegiul Psihologilor din România şi Comisia Centrală de Siguranţa Circulaţiei se stabilesc potrivit cerinţelor funcţiei din siguranţa circulaţiei pentru care s-a solicitat examinarea.

            Examinarea psihologică constă în : anamneză, observaţie şi aplicarea integral sau parţial de teste, probe colective, probe individuale la aparate, completate cu analiza psihologică a randamentului la locul de muncă şi de consiliere psihologică. Examenul psihologic trebuie să cuprindă minimum 5 probe (teste creion –hârtie, aparate). Concluziile examenului psihologic vor fi înregistrate în caietul psihologic de către psihologul examinator şi vor fi transmise comisiei teritoriale de siguranţa circulaţiei, conform modelului de aviz psihologic stipulat în Ordinul 447/2003.

            Examenul psihologic urmăreşte evaluarea capacităţilor cognitive (percepţie, memorie, gândire), a celor motrice (reactivitate, coordonare) şi a celor integrative (atenţie, emotivitate, motivaţie, structura atitudinal-valorică) şi de asemenea, psihodiagnoza aptitudinal specifică de lucru prin simulatoare şi aparate de testare psihologică asistată de calculator, conform funcţiei pentru care solicită examinarea. Conţinutul examenului psihologic este determinat şi diferenţiat potrivit scopului urmărit : şcolarizare, angajare, schimbare de funcţie, control periodic, contestaţie şi la sesizare vezi Anexa nr.2.

Evaluarea psihologică pentru personalul cu responsabilităţi în siguranţa circulaţiei are următoarele obiective –vezi Anexa nr.3: 1. stabilirea stadiului de maturitate psihică şi a existenţei / inexistenţei capacităţilor aptitudinal – atitudinale integrării în responsabilităţile siguranţei circulaţiei. 2. stabilirea nivelului competenţei aptitudinal – atitudinale specifice funcţiei cu responsabilităţi în siguranţa circulaţiei

            Metodele de investigaţie psihologică sunt cele prevăzute de metodologia aprobată şi cuprind : a)-teste de inteligenţă privind aptitudinile intelectuale generale, teste de aptitudini tehnice şi mecanice; b)– teste de investigaţie a capacităţii de efort şi a aptitudinilor speciale; c)-teste de personalitate (chestionare, teste proiective, teste situaţionale) privind echilibrul emoţional, autocontrolul, responsabilitatea, sistemul de atitudini şi aspiraţii, nivelul intereselor şi motivaţiei vocaţionale, integrarea socială şi atitudinile interpersonale;

1. d) –observaţia subiectului sub aspect constituţional şi comportamental cu referire la –simptomatica stabilă: aspecte fizionomice; -simptomatica dinamică – ţinuta, mimica, modificări vegetative, vorbire şi dinamica de comportament în timpul examinării; e) -anamneză/interviul cuprizând date generale la evenimentele principale ale traseului esenţial şi cu privire la evenimentele cruciale din viaţa personală şi socio-profesională şi f) analiza şi evaluarea activităţii profesionale.

            Interpretarea datelor obţinute prin diferite metode şi probe de investigaţie psihologică va respecta principiul intercorelării complexe a tuturor funcţiilor şi structurilor personalităţii şi caracterul sistemic al activităţii profesionale în raport cu care se face examinarea. Avizul psihologic va reprezenta o reflectare a datelor punctuale obţinute în urma examenului psihologic la cerinţele funcţiei pentru care s-a făcut examinarea, precum şi o reflectare a dinamicii evolutive a caracteristicilor psihologice evidenţiate în contextul exercitării funcţiei profesionale.

            Este oare de ajuns ? Răspunsul vine firesc : NU! Psihologul trebuie să fie mai mult decât un simplu examinator. Psihologul este cel care consiliază atât angajatorul cât şi angajatul. Psihologul trebuie să contribuie la educaţia permanentă a participanţilor la transportul rutier. Psihologul este cel chemat să pregătească şi să ajute la dezvoltarea unor deprinderi pentru o conduită preventivă la volan, de siguranţă în trafic atât pentru conducătorul auto cât şi pentru ceilalţi participanţi la trafic. Cine ar trebui să predea noţiunile de vigilenţă vizuală şi de detectarea pericolelor, factorii care diminuează vigilenţa, oboseala la volan, semnele oboselii şi consecinţele acesteia la volan, aspecte ale conducerii defensive şi economice, comunicarea în trafic şi conducerea sigură, viteza şi măsurile de conduită preventivă, formarea deprinderilor de a fi vigilent, factorii de risc în diferite situaţii de conducere : iarna, vara, pe ploaie , zăpadă, mediul urban sau rural ?

            Pledăm pentru o corelaţie activă între actul de evaluare psihologică cu cel de educaţie permanentă, formare  şi consiliere psihologică. Astfel psihologul devine nu „sperietoarea” persoanei cu atribuţiuni în siguranţa circulaţiei ci colaboratorul, instructorul şi chiar tovarăşul acestuia în desfăşurarea fără incidente a traficului rutier.

Pentru optimizarea actului de evaluare şi consiliere psihologică rutieră pentru participanţii în traficul rutier; psihologii din cadrul A.P.T propunem :

• necesitatea alinierii la metodologia examinărilor psihologice în U.E.;
• îmbunătăţirea permanentă a cadrului real de activitate psihologică;
• îmbunătăţirea tehnicilor de comunicare între psihologii examinatori şi evaluaţi, între laboratoare, între laboratoare şi Comisia Centrală şi Comisia de Muncă, Transporturi şi Servicii din cadrul Colegiului Psihologilor din România, între laboratoare şi Autoritatea Rutieră Română, între laboratoare şi instituţiile de formare a conducătorilor auto, între laboratoare şi angajatori;
• folosirea unor probe psihometrice standardizate, adaptate şi etalonate riguros la populaţia românească în condiţiile legale (sub licenţă), care să constituie instrumente valoroase pentru predicţie;
• probele psihologice trebuie să corespundă exigenţelor profesionale privind : validarea în raport cu criteriile performanţei în activitatea de conducere auto; -reprezentativitatea în raport cu un etalon de subiecţi de aceeaşi categorie ocupaţională; -fidelitatea în raport cu cerinţele psihologice implicate în rezolvarea lor şi stabilirea parametrilor psihologici măsuraţi;
• folosirea aparaturii performante de examinare psihologică, care să permită o evaluare profesionistă a funcţiilor şi însuşirilor senzoriale, a capacităţilor şi calităţilor intelectuale–cognitiv–operative, calităţile atenţiei, funcţiile şi calităţile motorii, însuşirile afective, calităţile voliţionale şi trăsăturile de personalitate;
• aplicarea profesionistă a metodologiei şi normativelor în vigoare;
• respectarea prevederilor Legii 213/2004 –legea psihologului de liberă practică, a normelor de funcţionare, a criteriilor şi cerinţelor minimale privind dotarea, utilarea, încadrarea laboratoarelor psihologice auto;
• remedierea în timp util a neajunsurilor legate de actul de evaluare: încadrare, utilare, metodologie, atitudine;
• constituirea unei colaborări cu I.F.P.T.R. în vederea unei consilierii vocaţionale cu ajutorul instrumentelor psihologiei şi corelarea lor cu informaţii despre piaţa muncii – program în care să participe psihologi, formatori, instructori, profesori etc. – vezi Anexa nr.4 – proiect ;
• necesitatea efectuării unor întâlniri, workshopuri, la nivel zonal cu participarea psihologilor examinatori, a psihologilor formatori şi a celorlalte persoane cu atribuţiuni în actul de evaluare, formare şi consiliere a personalului cu responsabilităţi în siguranţa circulaţiei – unde se vor prezenta probleme concrete din aceste activităţi, schimb de experienţă, noi baterii de teste etc.;
• colaborarea mult mai strânsă cu A.R.R.,cu I.F.P.T.R., cu poliţia rutieră, cu şcolile de formare, instructorii auto, profesorii de legislaţie etc. pentru creerea unui cadru oficial de comunicare a avizelor de inaptitudine – şi luarea măsurilor legale ce se impun (cazurile în care unii cursanţi au fost declaraţi inapţi la unele laboratoare şi s-au prezentat la examinarea psihologică la alte laboratoare unde au fost declaraţi apţi – fără să specifice că au mai fost examinaţi psihologic);
• îmbunătăţirea sistemului de monitorizare şi verificare a activităţii de evaluare psihologică prin folosirea sistemului informatizat, internet, fax – ajungându-se la o transparenţă reală;
• respectarea normelor de examinare pentru asigurarea calităţii examenului;
• respectarea examinaţilor şi folosirea metodelor, tehnicilor de apropiere şi cunoaştere a acestora, pentru a nu-i stresa suplimentar;
• implementarea „machetei de monitorizare” pentru laboratoarele de psihologie rutieră acreditate, pentru îmbunătăţirea activităţii de asistenţă psihologică dar şi pentru creşterea prestigiului psihologiei româneşti;

În încheiere, considerăm că împreună cu persoanele cu atribuţiuni şi cu responsabilităţi în vederea desfăşurării în legalitate a transportului rutier, noi psihologii, dorim şi suntem în măsură să ne aducem aportul în actul de selecţie, evaluare, formare şi consiliere psihologică în cadrul unei educaţii permanente pentru toţi participanţii în traficul rutier, pentru o şosea cât mai sigură.

BIBLIOGRAFIE :

BLAJ, C.D. – Comportamentul la volan, Editura medicală, Bucureşti, 1982;

GHERASIM, C.M., GHERASIM, M., MOARCĂS, I – Perspective de optimizare

a actului de evaluare psihologică rutieră, Conferinţa A.P.T.,Eforie, 2005;

HOHN, M. – Comportamentul decizional şi conducerea auto, Ed.  Multimedia, Arad, 1999;

ROTHENGATTER, T., CARBONELL, V.E. – Traffic and Transport Psychology Theory

and Aplication, Editura Pergamon, G.B. 1997

SIMIONCA, I. –Dezvoltarea competenţelor de consiliere în conducere preventivă a

psihologului din transporturi, Conferinţa A.P.T.,Eforie, 2005;

VASILESCU, I.P. – Validarea probelor şi predicţia performanţelor individului

în cazul testelor cu rezultate nonparametrice, în revista de  psihologie nr.1/90

M.L.P.T.L. – ORDIN nr. 447 din 24 martie 2003 publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr.

364 din 28/05/2003 privind Instrucţiunile de examinare medicală şi

psihologică a personalului din transporturi cu responsabilităţi în

siguranţa circulaţiei  şi a navigaţiei.

XXX          – Codul muncii /2005

XXX          – LEGEA 319/2006 şi Normele Metodologice de aplicare/mai 2007

ANEXA NR.1

STRUCTURA PSIHOPROFESIOGRAMEI CONDUCĂTORULUI AUTO – CAPACITĂŢI ŞI CALITĂŢI PSIHICE NECESARE

NR. CRT.	CAPACITĂŢI ŞI CALITĂŢI PSIHICE NECESARE	DETALIEREA  CAPACITĂŢILOR ŞI CALITĂŢILOR PSIHICE
1.	FUNCŢII ŞI ÎNSUŞIRI SENZORIALE	-acuitate vizuală, discriminarea culorilor, discriminarea şi identificarea formelor;
		-vedere nocturnă şi adaptabilitate la fluctuaţiile iluminatului, vedere periferică, câmp vizual normal echilibrat: stânga-dreapta,perceperea şi aprecierea corectă a vitezelor şi distanţelor; strategii adecvate de inspectare şi explorare a spaţiului rutier şi a traficului;
		-spirit de observaţie, capacitate corectă de reprezentare spaţială şi topografică;
		-sensibilitate tactilă şi proprioceptiv-kinestezică normală.
2.	CAPACITĂŢI ŞI CALITĂŢI INTELECTUALE – COGNITIV -OPERAŢIONALE	-memorie vizuală: spaţială şi topografică, memorie motorie;
		–stabilitatea şi fidelitatea păstrării sistemului semnelor rutiere şi a regulilor de circulaţie;
		-promptitudinea şi fidelitatea reactualizărilor, inteligenţa generală în limite normale;
		-gândire concretă situaţională, promptitudine şi precizie în adaptarea deciziilor în situaţii critice concrete în timp limitat, capacitatea de a mobiliza, orienta şi menţine în mod voluntar atenţia,
		-capacitate de anticipare a evenimentelor rutiere mediate de gândirea concretă imagistico-topografică şi flexibilitatea schemelor operatorii concret situaţionale.
3.	CALITĂŢI  ALE  ATENŢIEI	-capacitatea de a mobiliza, orienta şi menţine în mod voluntar atenţia; -distributivitatea, concentrarea, mobilitatea;-rezistenţa la influenţa stimulilor perturbatori; -rezistenţa la efectele fenomenului de oboseală.
4.	FUNCŢII ŞI CALITĂŢI MOTORII	-viteza de reacţie; -promptitudinea mişcărilor, precizia; -abilitatea mişcărilor; -uşurinţa şi fineţea execuţiei lor;
		-coordonarea mişcărilor -manuală, mână-picior;-siguranţa mişcărilor;
		-reactivitate simplă şi complexă; -siguranţa şi precizia răspunsului motor; -automatizarea schemelor motorii implicate în conducerea autovehicolului;
		-plasticitatea schemelor şi structurilor motorii.
5.	ÎNSUŞIRI AFECTIVE	-echilibrul emoţional stabil, – rezistenţa la influenţa factorilor stresanţi, afectogeni.
6.	CALITĂŢI VOLIŢIONALE	-autocontrol şi stăpânire de sine; -rezistenţa la oboseală; -capacitate de mobilizare şi rezistenţa la efort prelungit; -capacitate de a controla, conştientiza şi asuma riscul; -rezistenţa la monotonie, la dificultăţile şi suprasolicitările traficului rutier.
7.	TRĂSĂTURI  DE PERSONALITATE	-simţ de răspundere dezvoltat; -seriozitate comportamentală; -calm; -spirit de disciplină dezvoltat;
		-autoestimare realistă; -disponibilitate de relaţionare socială (politeţe, respect faţă de cei din jur, spirit de cooperare, toleranţă, exigenţa faţă de abaterile codului rutier, etc.);
		-corectitudine rezistenţa la tentaţii (alcool) atitudine autocritică ;
		-motivaţie pozitivă şi adecvată ca intensitate pentru activitatea de conducere auto.

ANEXA NR.2

 

CARACTERISTICILE PSIHOLOGICE INVESTIGATE ÎN FUNCŢIE DE NIVELUL EXAMINĂRII

 

 

NR. CRT.	TIPUL DE EXAMINARE	CE URMĂREŞTE EXAMINAREA PSIHOLOGICĂ
1.	EXAMINAREA LA ŞCOLARIZARE	– prezenţa unui potenţial aptitudinal şi atitudinal de bază implicat în activitatea specifică din perspectiva posibilităţilor de antrenare, educare, instruire şi formare.
2.	EXAMINAREA LA ANGAJARE/REANGAJARE	– determinarea şi evaluarea gradului de reprezentare a structurilor aptitudinal-atitudinale şi a modului cum acestea sunt dinamic angrenate în structura reală a profesiei.
3.	EXAMINAREA LA MENŢINERE ÎN FUNCŢIE	–  gradul de dezvoltare şi de perfecţionare aptitudinală pe baza acumulării de experienţă, gradul de conservare a funcţionalităţii structurii psihocomportamentale diagnosticate anterior, evaluarea dinamicii factorilor psihici în raport cu vârsta, solicitările locului de muncă, tipul de transport.
		– constatarea unor modificări ca : uzura precoce, oboseala cumulată, etc., ce pot antrena disfuncţii ale sistemului, atât la nivel aptitudinal (deficit de comutare a atenţiei, deteriorarea capacităţii de organizare a activităţii, dificultăţi în luarea deciziei, afectarea psihomotricităţii), cât şi la nivel atitudinal – caracterial (agresivitate sau anxietate, diminuarea activismului social şi al sociabilităţii).
4.	EXAMINAREA LA CONTESTAŢIE	–  măsura în care ineficienţa în plan aptitudinal – atitudinal constatată la examinarea anterioară s-a datorat unor cauze psihice structurale sau a fost de natură conjuncturală.
		– dacă se constată că nivelul unora dintre aptitudini nu se ridică la gradul de dezvoltare necesar, individualizat şi în funcţie de experienţa profesională.
		– dacă există posibilităţi compensatorii sau formative în plan aptitudinal.
		– dacă motivaţia, echilibrul psihic, capacitatea de a se mobiliza etc. intervin favorizant în păstrarea calităţii comportamentului profesional.
5.	EXAMINAREA LA SESIZARE/EXPERTIZARE	– are caracter strict individualizat dependent de situaţia care impune investigaţia psihologică şi va urmări stabilirea cauzelor comportamentului deviant sau a scăderii importante a eficienţei profesionale.

 

ANEXA NR.3

  

OBIECTIVELE INVESTIGAŢIEI PSIHOLOGICE UTILIZATE ÎN EXAMINAREA PSIHOLOGICĂ A PERSONALULUI CU RESPONSABILITĂŢI ÎN SIGURANŢA CIRCULAŢIEI

  

NR. CRT.	OBIECTIVELE INVESTIGAŢIEI	ASPECTELE URMĂRITE DE INVESTIGAŢIA PSIHOLOGICĂ
1.	STABILIREA STADIULUI DE MATURITATE PSIHICĂ ŞI A EXISTENŢEI/INEXISTENŢEI CAPACITĂŢILOR APTITUDINAL-ATITUDINALE INTEGRĂRII ÎN RESPONSABILITĂŢILE SIGURANŢEI CIRCULAŢIEI	– psihosomatice : tonus dinamico-energetic, tipul de sistem nervos, vitalitate, dezvoltare psiho-constituţională.
		– cognitiv-aptitudinale : capacitate de prelucrare a informaţiei, de a învăţa şi de a capitaliza informaţie, de a rezolva probleme practice, tehnice, verbal-abstracte, sociale, particularităţile atenţiei, memoriei, reprezentarea spaţială, aprecierea vitezelor şi distanţelor.
		– psiho-motrice : coordonarea oculo-motorie, organizarea abilităţilor motorii, reactivitatea complexă.
		– motivaţional –afective : maturitate, reactivitate emoţională, dispoziţiile afective dominante, motivele activităţii, interesele dominante, nivelul de aspiraţie.
		– capacitatea reglatorie : perseverenţa, spiritul de organizare şi disciplină, atitudinea faţă de activitate şi gradul de independenţă.
		– psiho-relaţionarea : sociabilitate, modul de a se raporta la ceilalţi, de a rezolva conflictele interpersonale, stilul şi capacitatea de autoafirmare, simţul civic.
2.	STABILIREA NIVELULUI COMPETENŢEI APTITUDINAL- ATITUDINALE SPECIFICE FUNCŢIEI CU RESPONSABILITĂŢI ÎN SIGURANŢA CIRCULAŢIEI	– capacitatea de diversificare a activităţii şi de interacţiune a cunoştiinţelor şi deprinderilor în exercitarea unei activităţi : abilităţi în rezolvarea problemelor adiacente activităţii principale, activismul, nivelul inserţiei sociale, nivelul toleranţei şi agreabilităţii în relaţiile cu ceilalţi.
		– capacitatea identificării sarcinilor şi a definirii importanţei : nivelul angajării personale în activitate, spiritul de iniţiativă şi încrederea în sine, responsabilitatea, conştientizarea importanţei funcţiei privin impactul asupra destinului şi vieţii altor oameni.

 

ANEXA NR.4

PROIECT DE PROGRAM DE CONSILIERE ŞI ORIENTARE VOCAŢIONALĂ PENTRU PERSOANELE CARE DORESC POSTURI , FUNCŢII ÎN SIGURANŢA  CIRCULAŢIEI RUTIERE

 

Axis este un program de consiliere şi orientare vocaţională proiectat pentru a vă asista să fixaţi repere clare în această direcţie; în funcţie de aceste repere veţi putea trasa împreună o linie de acţiune. Programul implementat este un proiect independent al D&D Research şi al Soteria, probabil prima iniţiativă de a aduce în România experienţa de peste 5 decenii de psihologie aplicată în lumea occidentală. În cadrul acestui proiect se reunesc o echipă de psihologi, profesionişti în domeniul resurselor umane, a orientării vocaţionale şi profesionale. D&D Research dispune de licenţe pentru testele incluse în programul AXIS. Aceste teste sunt rezultatul muncii laboratoarelor universitare din lumea întragă, aparţin comunităţii ştiinţifice internaţionale, utilizarea lor fiind permisă numai sub licenţă şi sunt reactualizate în funcţie de ultimele descoperiri în psihologia aplicată.

Consilierea vocaţională presupune evaluarea personalităţii vocaţionale cu ajutorul instrumentelor psihologiei şi corelarea lor cu informaţii despre piaţa muncii. Specialistul care realizează consilierea îl ajută pe candidat să identifice factorii care îi vor influenţa cariera, să anticipeze dificultăţile şi să-şi traseze un plan de studii sau profesional. Persoanele care au succes într-un domeniu de activitate au în comun anumite abilităţi, interese, valori. Acestea alcătuiesc Profilul Psihologic Vocaţional specific acelui domeniu. Vom căuta o raportare la profesiile solicitate şi astfel vom realiza profilul psihologic vocaţional al solicitantului prin intermediul a trei module de psihodiagnoză :

• primul modul realizează psihodiagnoza personalităţii prin intervievarea trăsăturilor de personalitate pentru a descoperi dce tip de activitate şi de mediu de lucru i se potriveşte cel mai bine celui chestionat.
• modulul doi testează inteligenţa generală şi capacitatea combinatorică, inteligenţa matematică, creativitatea şi puterea euristică.(este alcătui din probleme de logică, combinatorică, lingvistică. Acest test este aplicat anual de peste 4 milioane de ori, este folosit, cu modificări periodice, de peste patru decenii.Vom adapta consilierea la cerinţele psihoprofesiogramelor posturilor şi funcţiilor solicitate folosind FJAS.
• cel de-al treilea modul conţine întrebări care urmăresc să definească interesele reale, valorile, aspiraţiile persoanei testate, el este în aşa fel alcătuit încât să vadă dincolo de clişeele impuse de mediul profesional sau de falsele impresii despre sine (profil JVIS).

Programul Axis cuprinde 4 etape : interviul; aplicarea testului, etapa de cercetare şi analiză şi etapa de autoevaluare.

În concluzie, putem oferi solicitanţilor aflaţi înaintea unei alegeri importante în ceea ce priveşte viitorul lor profesional :

• oportunitatea de a creşte; -atenţia unei echipe de psihologi experţi în resurse umane; -un puternic instrument de evaluare psihologică a cărui eficacitate a fost dovedită la nivel internaţional; -un Profil psihologic vocaţional bazat pe evaluarea personalităţii vocaţionale, evaluarea aptitudinilor, un test de inteligenţă şi unul de creativitate; -raportarea profilului vocaţional la o bază de date care conţine înregistrate aproape toate profesiile active în România în acest moment; -recomandări concrete cu privire la domeniul profesional şi ocupaţiile „ideale” pentru structura lor de personalitate; -un impuls pentru evoluţia în plan personal; -o analiză inventar a oportunităţilor şi pericolelor – analiză SWOT : puncte tari, puncte slabe, oprtunităţi şi ameninţări – care se foloseşte cu succes în mangementul strategic dar şi în dezvoltarea personală; -Un sprijin efectiv în iniţiativele profesionale, profilul psihologic vocaţional poate fi folosit în pregătirea unui interviu sau în construirea unui CV sau scrisorii de intenţie pentru obţinerea unui loc de muncă sau a unei burse. -Un certificat AXIS.

AXIS este o strategie pentru cei care ştiu că timpul este preţios şi , de aceea nu-şi pot permite să expedieze pripit o decizie în care urmează să investească mult.AXIS este harta celor care ştiu că rătăcirile, improvizaţiile, opririle neprevăzute sunt mai costisitoare decât pregătirea temeinică dinaintea traseului.